La finalul unei dezbateri care nu a durat mai mutl de 20 de minute, Comisia de Cod electoral a adoptat astăzi raportul privind Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale care a fost trimisă la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis. Acesta va fi votat mâine în plenul Senatului.

Potrivit cererii şefului statului, parlamentarii trebuiau să reexamineze unele dintre dispoziţiile Legii sub aspectul concordanţei cu principiile şi normele constituţionale referitoare la partidele politice, cât şi sub aspectul clarităţii normelor juridice, se arată în cererea preşedintelui.

Una dintre problemele semnalate vizau şi introducerea principiului independenţei partidelor politice şi al candidaţilor.

"În absenţa unor clarificări suplimentare cu privire la conţinutul noţiunii de «independenţă» acesta pare a nu fi corelat cu principiul pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie. Partidele politice canalizează opţiunile politice ale cetăţenilor şi este greu de crezut că ar putea fi independente faţă de influenţe politice. Pe de altă parte, partidele politice îşi propun şi au vocaţia guvernării, ceea ce înseamnă că nu pot fi indiferente faţă de puterea de stat. Candidaţii pe care îi propun partidele politice nu pot fi independenţi faţă de acestea, conceptul de candidat independent utilizat în cadrul legilor electorale vizând tocmai persoanele care nu au susţinerea unui partid politic", precizează Iohannis.

De asemenea, în cererea de reexaminare se mai arată că posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice, altele decât instituţiile de credit "poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată".

În ceea ce priveşte prevederea ca subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice să nu fie supuse executării silite prin poprire, în cererea de reexaminare transmisă de preşedinte se precizează că această normă "creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular".

În opinia Administraţiei Prezidenţiale, faptul că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost adoptată numai de către Camera Deputaţilor, "nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor şi contravine jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituţie, republicată".

Şeful statului mai menţionează că articolul I pct. 4 din legea transmisă spre promulgare - alin. (4) al Art. 4 din Legea nr. 334/2006 – prevede că partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, până la data de 30 aprilie (faţă de 31 martie, cum prevede în prezent Legea nr. 334/2006), cuantumul total al veniturilor din cotizaţii obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară.

”În opinia noastră, această modificare operată în conţinutul Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 se impune a fi corelată şi cu Art. 11 alin. (3), precum şi cu Art. 13 alin. (4) din acelaşi act normativ – asupra cărora nu s-a intervenit legislativ. Pe de altă parte, această modificare nu este pusă de acord nici cu prevederile Art. I pct. 37 (art. 36 alin. 3 din Legea nr. 334/2006) din legea transmisă la promulgare, potrivit cărora raportul anual al Autorităţii Electorale Permanente se publică până la data de 31 martie a anului următor”, menţionează preşedintele Iohannis în cererea de reexaminare.

Iohannis mai arată că articolul I pct. 5 din legea transmisă la promulgare - Art. 5 alin. (9) din Legea nr. 334/2006 – poate fi interpretat în sensul că este permisă acceptarea donaţiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite, făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj politic, cu consecinţa încălcării principiului pluralismului politic, prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie, ”aceasta cu atât mai mult cu cât o asemenea interdicţie este expres reglementată în actualul Art. 5 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, ale cărui prevederi sunt reluate în Art. 5 alin. (9) din legea transmisă la promulgare”.

Şeful statului nu este de acord nici cu articolul I pct. 6 din legea transmisă spre promulgare - Art. 5² alin. (2) din Legea nr. 334/2006 , care prevede că donaţiile în bani cu sarcina de a achiziţiona clădiri cu destinaţia de sediu al partidului politic sunt exceptate de la condiţiile prevăzute la Art. 5 alin. (2), (3), (4) şi (5), totodată, Art. 5 indice 2 alin. (3) menţionând că partidul politic are obligaţia de a îndeplini sarcina prevăzută la alin. (2) în termenul şi condiţiile prevăzute de contractul de donaţie./

”În opinia noastră, coroborarea prevederilor menţionate conduce la concluzia că neîndeplinirea sarcinii de către partidul donatar în termenul şi în condiţiile prevăzute de contractul de donaţie şi neexercitarea de către donator a acţiunii în executarea sarcinii ori a acţiunii în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii în termenul general de prescripţie au drept consecinţă directă eludarea Art. 5 alin. (2), (3), (4) şi (5) şi depăşirea valorilor maxime ale donaţiilor ce pot fi primite într-un an fiscal”, se precizează în cererea de reexaminare.

Potrivit preşedintelui, ”acţiunea în executarea sarcinii, precum şi acţiunea în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii sunt subordonate principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donaţia este făcută cu scopul evident de a obţine un avantaj politic, cu aceeaşi consecinţă a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie”.

De asemenea, se semnalează faptul că ”dispoziţiile Art. I pct. 8 din legea transmisă la promulgare - Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 se referă numai la donatori, în condiţiile în care lista prevăzută la alin. (1) la care se face trimitere în alin. (2) al Art. 9 îi are în vedere şi pe împrumutători”.

Şeful statului nu este de acord nici cu articolul I pct. 16 din legea transmisă spre promulgare - Art. 18 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, care prevede că subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executării silite prin poprire.

”În opinia noastră, această normă creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular, prevăzut în Art. 44 alin. (1) din Constituţie. Întrucât veniturile rezultate din subvenţiile de la bugetul de stat pot finanţa activităţi specifice pentru un anume partid în baza unor contracte cu diverşi furnizori nu este justificată exceptarea acestora de la executarea silită. În fapt, atunci când se încheie un contract cu un furnizor pentru realizarea unor activităţi specifice, partidul politic ar trebui să îşi bazeze decizia pe un anumit cuantum al veniturilor sale, care include şi subvenţiile de la bugetul de stat. Ca atare, creanţele împotriva partidelor politice ar trebui să fie exigibile ţinând cont de veniturile partidelor politice existente la momentul executării silite, fără a se lua în considerare sursa respectivului venit”, se arată în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului.