Partidul este acuzat de fi nanțare ilegală și riscă confiscarea sumei și să fie amendat de Autoritatea Electorală Permanentă. Vânzarea a fost făcută pentru a scăpa de sechestrul impus printr-o hotărâre judecătorească

Pe 20 decembrie 2014, PNȚCD a vândut, în condiții dubioase, sediul istoric al partidului, situat în centrul Bucureștiului. Imobilul fusese restituit partidului în 2009, ca urmare a hotărârii Curții de Apel București. Deși legea privind finanțarea partidelor politice interzice vânzarea bunurilor imobile timp de zece ani de la intrarea în patrimoniu, PNȚCD a vândut clădirea după numai cinci ani, pentru a evita sechestrul impus printr-o hotărâre judecătorească, pentru neplata datoriilor către o firmă privată.

Notarii din București nu au vrut să legalizeze contractul

În luna noiembrie 2014, în Cartea Funciară a imobilului din Clemenceau nr. 9 a apărut notată intenția de vânzare a acestuia printr-un „extras de autentic” în favoarea biroului notarului public Berevoianu Radu Costin. Țărănistul Vasile Lupu l-a înştiinţat pe notar că există o interdicție legală de înstrăinare a imobilului și că hotărârea de vânzare a imobilului nu poate fi luată legal.

Pe 4 decembrie 2014, după o ședință a Comitetului Național de Conducere (CNC) a PNȚCD s-a hotărât vânzarea imobilului, în ciuda unui adevărat scandal public stârnit de aceasta și a acuzațiilor că CNC nu este for decizional pentru a hotărî vânzarea. Urmare a demersului făcut de Lupu, notarul nu a mai perfectat actul. La fel, un alt notar (din Chitila) a evitat să autentifice contractul de vânzare, dar șeful PNȚCD, Aurelian Pavelescu, a reușit să perfecteze contractul de vânzare a imobilului la un notar din Râmnicu Vâlcea.

Vânzare „în familie”, la Râmnicu Vâlcea

Pe 20 decembrie, Aurelian Pavelescu, însoțit de alți trei membri din conducerea partidului (Marius Guțău, Nick Teodorescu și Gheorghe Dinescu) i-au vândut imobilul din buricul Bucureștiului „colegei” Oanei Alina Dănilă pentru 420.000 de euro. Vânzarea a fost făcută în rate, 45.000 de euro până la 30 decembrie 2014, 27.000 de euro până pe 30 aprilie 2015, „grosul” de 348.000 de euro urmând a fi plătit abia la sfârșitul anului 2016.

Cumpărătorul: „Vânzarea, o decizie politică”

Cumpărătorul Oana Alina Dănilă este, la rândul ei, membru PNȚCD și președinte al organizației de femei a partidului. Ea ne-a mărturisit că nu și-a dorit niciodată să cumpere sediul. „Sper ca, până la ultima rată, să găsesc pe cineva care să cumpere. Această vânzare a fost o decizie politică pentru a nu ne fi executată clădirea în contul unei alte datorii, către o firmă privată”.

Potrivit declarației sale de avere, depusă în 2014, Alina Oana Dănilă nu are niciun leu economisit sau investit.

Întrebată de unde a avut cei 45.000 de euro, Alina Dănilă ne-a declarat că s-a împrumutat de bani. Ea este unicul asociat al Teodor Travel, firmă pe care are înființată o societate de turism. Or, agenția de turism a Alinei Oana Dănilă câștigă bani frumoși din contractele cu Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, unde șeful biroului Turism este chiar Marius Guțău, cel care i-a „vândut” clădirea Alinei Dănilă, împreună cu Pavelescu. În 2014, agenția „Fast Tours” a Alinei Dănilă a primit un contract de 600 de mii de lei pentru organizarea festivalului „Bucureștii lui Caragiale”.

Pavelescu: „Tranzacția este legală”

Aurelian Pavelescu a declarat, pentru EVZ, că vânzarea clădirii din str. Clemanceau este legală. El susține că hotărârea de vânzare a fost luată legal și statutar de Comitetul Național de Conducere. Pavelescu ne-a mai spus că instanța judecătorească a reconfirmat, doar, proprietatea PNȚCD asupra clădirii, așa că nu i s-ar aplica interdicția de zece ani. Legea prevede însă că termenul de zece ani curge de la momentul înregistrării în patrimoniul partidului. Liderul PNȚCD ne-a mai spus că vânzarea clădirii trebuia făcută pentru a evita instituirea sechestrului.

Autoritatea electorală: „Amendă și confi scarea sumei încasate!”

Potrivit legii, vânzarea sediului istoric al partidului ar reprezenta o finanțare nelegală a PNȚCD. Legea privind finanțarea partidelor politice (334/2006) enumeră strict modalitățile prin care poate fi finanțat un partid: cotizații, donații, subvenții și venituri proprii, inclusiv vânzarea imobilelor din patrimoniu. Acestea din urmă, pot fi vândute numai după ce au trecut cel puțin zece ani de la înregistrarea lor în patrimoniul partidului (art 12).

„Dacă un imobil se vinde înainte de zece ani, suma încasată se confiscă și se face venit la bugetul de stat și se aplică și o amendă”, ne-a declarat Marian Muhuleț, vicepreședinte și purtător de cuvânt al Autorității Electorale Permanente.