Seismologul-șef al Institutului de Fizică, Mircea Radulian, susține că anul acesta vor fi cutremure de o intensitate mai mare ca anul trecut, dar nu știe când va fi „marele” cutremur.

Anul 2015 vine cu cutremure mai dese și mai intense, susțin seismo logii. Potrivit acestora, vom avea cel puțin unul pe lună, iar cele cu o intensitate de 4 grade pe scara Richter vor fi cotidiene, susține Radulian. „De la începutul anului au fost 6 cutremure în România. În luna ianuarie au fost 4 cutremure în zona Vrancea, care nu sunt neobișnuite. Sunt zile când apar mai multe cutremure, sunt zile când sunt mai puține. Nu este alarmant, nu este neobișnuit. O activitate normală înseamnă să nu depășească magnitudinea de 5-6. În 2015 vom avea cutremure în fiecare lună. Vom avea cutremure de peste 4 în fiecare lună”, ne-a explicat Mircea Radulian.

Cert este că de la începutul anu lui s-au produs șase cutremure cu intensitate cuprinsă între 2 și 4,3 grade. Un seism cu magnitudinea 4,3 grade pe scara Richter s-a produs la 4 ianuarie, la ora 21.40, în Vrancea. Pe 3 ianuarie, s-au produs alte două cutremure de 4,2 și, respectiv, 3,9 grade.

EVZ a încercat să afle cum sunt pregătite să intervină instituțiile abilitate în cazul unui cutremur soldat cu prăbușiri de clădiri și panică.

Alarma, înainte cu 6-7 secunde

Autoritățile află cu 6-7 secunde înainte ca un cutremur să se producă. „Se activează sistemul de prealarmare al cutremurului și toate unitățile subordonate sunt informate în același timp. În situația în care cad toate sistemele de comunicații, toate autoutilitarele pleacă din curtea subunităților și se opresc la evenimentele pe care le întâlnesc.

La MAI se reunește Comitetul pentru Situații de Urgență din care fac parte reprezentanți ai tuturor instituțiilor importante, precum Ministerul Sănătății, prefectură, primărie, poliție, pompieri, armată.

Odată produsă catastrofa, se iau primele măsuri pentru a se limita pierderile de vieți omenești și economice: se sistează livrarea gazelor, a energiei termice și a celei electrice.

SARCINILE COMITETULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

● cercetarea zonelor afectate;

● stabilirea intervenției pe urgențe;

● modul de acțiune pentru salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături;

● investigarea zonei afectate și identificarea altor situații de urgență ce ar putea să se producă;

● modul de întocmire și trans mitere a rapoartelor operative. De asemenea, evacuarea răniților și a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflați sub dărâmături sunt prioritare. Următorii pași sunt:

● stingerea incendiilor, eli mi narea scăpărilor de gaze și de noxe;

● luarea de măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă, energie, restabilirea sistemelor de comunicații;

● luarea de măsuri pentru utilizarea clădirilor în condiții de siguranță.

Nu sunt adăposturi suficiente

În situația în care există comunicații, atunci aceste mașini și echipaje sunt ghidate către locurile în care sunt probleme. Evident, prioritate au spitalele și instituțiile de învățământ”, a explicat, pentru EVZ, un oficial din cadrul ISU București. Sfatul specialiștilor este ca populația să se îndrepte către parcuri, unde se vor instala corturi de prim-ajutor. În București sunt 1.491 de adăposturi de protecție civilă, în care pot fi primite 226.739 de persoane. Capacitatea celor 51 de stații este de 13.726 de persoane. Potrivit ISU București, în spațiile existente în subsolul clădirilor, altele decât adăposturile de protecție civilă, se pot constitui spații de cazare a populației, dar numai în anumite situații, cu sau fără paturi, în funcție de necesități și de posibilitățile de dotare. Sunt 2.545 de spații cu o capacitate însumată de primire pentru 267.917 de persoane. Pe lângă acestea, mai sunt alte 4.000 de spații de adăpostire, care pot primi puțin peste 100.000 de persoane. Unele spații pot adăposti circa 300 de persoane.

Puțini medici și echipe de intervenție

Un cutremur produs în București întrunește toate caracteristicile unui dezastru natural major, arată raportul Curții de Conturi obținut de EVZ. Inspectorii au arătat că, în cazul apariției unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu următoarele dificultăți:

● Timp îndelungat necesar reintrării în funcțiune a sistemelor vitale: electricitate, gaze;

● Număr mare de sinistrați (populație rămasă fără adăpost);

● Nevoi mari de alimente și echipamente de primă necesitate – alimente de bază, echipament;

● Număr mare de victime și nevoia de management al acestora și al familiilor aparținătoare;

● Număr redus de specialiști, medici;

● Nevoia de mână de lucru pentru ajutorarea celor asistați, în special al invalizilor, persoanelor cu dizabilități, bătrâni, etc.;

● Personal necesar pentru realizarea lucrărilor de recon strucție.

20 de cutremure într-o lună

Cel mai puternic seism produs anul trecut în România a fost pe data de 22 noiembrie 2014, în Vrancea. Acesta a avut magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter, s-a produs la o adâncime de 40 de kilometri și s-a simțit inclusiv în București. De la începutul anului 2014 au fost înregistrate numeroase seisme, cu magnitudini cuprinse între 2,5 și 4,9 grade pe scara Richter, numai în luna august producându- se 20 de cutremure în zona seismică Vrancea. Cert este că 11 seisme au avut în 2013 intensitate mai mare de 4 grade pe scara Richter.