Înaltul Tribunal Penal de la Bagdad publica, pe 28 decembrie 2006, decizia care stabilea definitiv condamnarea la moarte prin spânzurare a fostului presedinte irakian Saddam Hussein.
Saddam Hussein, care ştia ca sentinţa trebuia executat în maximum o lună dupa parafarea acesteia de către preşedintele Jalal Talabani şi de către cei doi vicepreşedinţi, îşi petrecea ultimele zile din viaţă mâncând Burger King şi cartofi prăjiţi în celula sa din vestita închisoare Abu Ghraib, relata cotidianul The Daily Mirror.
Un fost consilier militar al lui Saddam susţinea că vestitul condamnat va alege, probabil, alimente de tip occidental, pentru ultima masă înaintea execuţiei. Aceeaşi sursă afirma că fostul stăpân absolut de la Bagdad "este bine îngrijit acolo unde este încarcerat (...) are cărţi şi reviste de citit, un duş decent cu apă caldă şi rece şi un pat pe care să doarmă".
Complexul Abu Ghraib, situat la aproximativ 16 kilometri nord-vest de capitala, se afla in imediata vecinatate a aeroportului internaţional Bagdad care adapostea una dintre cele mai mari baze ale forţelor aliate speciale din Irak. Închisoarea, celebră pentru tratamentele crude aplicate deţinutilor, atât în timpul regimului Saddam Hussein, cât şi dupa preluarea controlului de către coaliţia americano-britanică, era considerată locaţia ideală pentru execuţii, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate.
După condamnarea la moarte a lui Saddam, sute de irakieni aplicau pentru postul de călău, care nu exista oficial. Conform declaraţiilor lui Bassam al-Husseiny, consilier al premierului Nuri al-Maliki, Guvernul de la Bagdad nici nu a mediatizat "postul" în mod oficial. Călăul urma să rămână anonim, deoarece execuţia lui Saddam putea genera tensiuni în ţară.
Bassam al-Husseiny declara pentru canalul american ABC News că primea zilnic opt-zece apeluri şi 20-30 de mesaje, de la cetateni irakieni care doreau să-l execute pe Saddam. Candidaţii aparţineau celor trei mari confesiuni ale ţării şi proveneau din toate straturile sociale, de la oficiali de rang înalt din cadrul Guvernului, pân la "baiatul care serveşte ceaiul".