Fostul premier Adrian Năstase a precizat, pe pagina sa de Facebook, că prevederea din Legea 90/2001 care interzice unui condamnat să facă parte din Guvern a permis o „reglare de conturi”.

Fostul premier Adrian Năstase a precizat, pe pagina sa de Facebook, că prevederea din Legea 90/2001 care interzice unui condamnat să facă parte din Guvern a permis o „reglare de conturi” dar și „trierea candidaților”, cu „complicitatea unor procurori sau judecători”, el opinând că nu Legea 90/2001 este de vină pentru asta, ci președinții și guvernele care au permis aceste derapaje. Totodată, Adrian Năstase spune este esențial cine va fi ministrul Justiției în noul guvern pentru a înțelege în ce direcție ne îndreptăm.

„Istoria Legii 90/2001 a pornit în 1998, atunci când guvernul Radu Vasile a transmis la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor (înregistrat ca PL nr. 369/1998, din 10.11.1998).

El a fost trimis pentru aviz la Comisia juridică şi la Comisia pentru administraţie publică. Avizele au fost date în ianuarie (semnat de Emil Popescu şi Nicolae Grădinaru), respectiv în martie 1999 (semnat de Ion Cirstoiu şi Sorin Ioan Marinescu). Pe această bază, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor in 11.05.1999.

Textul art.3 era formulat în felul următor: Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc într-unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.5 alin.(1).

Deci, formularea care există şi în legea actuală (art.2) datează din 1998/1999.

Ulterior, proiectul de lege, adoptat de Cameră, a ajuns la Senat iar Petre Roman, în calitate de preşedinte, l-a trimis pentru aviz Comisiei de administraţie publică şi Comisiei juridice (în 24 mai 1999). Aici, el a fost ţinut în sertare din cauza bătăliilor care se dădeau în interiorul CDR şi care nu permiteau o soluţie clară privitoare la configuraţia guvernului.

Între timp, în 1999, a fost adoptată şi Legea responsabilităţii ministeriale (Legea 115/1999) care în art.25 alin.3 stabilea: "Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi demis din funcţie de preşedintele României, la propunerea primului-ministru". Era vorba nu despre cum se putea "intra" în guvern ci despre cum se putea "ieşi"...

După alegerile din 2000, era nevoie, rapid, de o nouă reglementare referitoare la organizarea guvernului. În acele condiţii, a fost preluat textul deja aprobat, în 1999, al proiectului de lege de la Cameră şi au fost adăugate, din partea noului guvern, 34 de amendamente, care au fost transmise Senatului. Niciunul din amendamente nu viza actualul articol 2 (fostul art.3). În avizul Comisiei pentru administraţie publică se arată, sub semnătura senatorului Seres Denes, că toate cele 34 de amendamente au fost aprobate în unanimitate.

Evident, textul Senatului, care a înglobat amendamentele Guvernului, era diferit de textul Camerei. Dar textul articolului 2 - cel referitor la cine poate face din guvern - a rămas la fel. A fost însă necesară procedura medierii (în baza Constituţiei din 1991), Din comisia de mediere au făcut parte, între alţii, Acsinte Gaspar, Emil Boc, Radu Stroe, Popa Vlad. Comisia de mediere a validat soluţiile Senatului iar acestea au fost aprobate de cele două Camere.

Asta este istoria. Dacă va exista, în viitorul guvern, un ministru al justiţiei cu voinţa de a îmbunătăţi această legislaţie, pot fi găsite formule mai precise şi mai restrictive. De exemplu, "pot fi membri ai Guvernului persoanele...care nu şi-au pierdut drepturile electorale în urma unei condamnări penale..."

Problema de bază rămâne însă aceea de a face imposibile, în viitor, decizii de justiţie politică, destinate să elimine din viaţa politică anumiţi adversari, prin folosirea instrumentelor "statului de drept". Să aşteptăm deci să vedem cine va fi ministru al justiţiei în noul guvern şi vom înţelege în ce direcţie ne îndreptăm...

Chiar nu vă este clar de ce au fost inventate "criteriile de integritate" de către Alina Mungiu Pippidi, Klaus Iohannis şi de anumiţi lideri ai partidelor? S-au putut face, în felul acesta, reglări de conturi dar şi "trierea" candidaţilor, cu complicitatea unor procurori sau judecători. Astfel a apărut ştampila "penal" sau "bun pentru guvern". Nu Legea 90/2001 este de vină pentru asta ci preşedinţii şi guvernele care au permis aceste derapaje”, a scris Adrian Năstase pe Facebook.