Inițiativă în Parlament. Ponta și Tăriceanu vor să elimine spectacolul cătușelor de la televizor

Fostul premier şi preşedintele Senatului vor depune în Parlament, imediat după alegerile locale, o lege de modificare a codurilor penale în sensul protejării suplimentare a imaginii publice a persoanelor anchetate de procurori

Persoanele anchetate penal nu trebuie să apară încătuşate decât în cazuri excepţionale, autorităţile publice precum miniştri nu ar trebui să facă declaraţii prin care să dea impresia că o persoană cercetată ar fi vinovată, iar organele penale ar trebui să dezvăluie presei doar informaţii care ţin de siguranţa unei comunităţi şi nu date din care ar putea reieşi ideea că persoanele cercetate ar fi vinovate. Prevederile vizate de Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu sunt cuprinse în Directiva europeană privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces, publicată în jurnalul oficial al UE în 11 martie 2016.

DNA nu se implică

Contactată de EVZ, DNA nu a dorit să comenteze posibilele efecte ale Directivei asupra activităţii procurorilor dar a precizat că instituţia respectă prezumţia de nevinovăţie. Ministerul Justiţiei nu a răspuns întrebărilor EVZ pe acest subiect. „Autoritățile competente ar trebui să se abțină de la prezentarea persoanelor s u s p e c t a - te sau acuzate ca fiind vinovate, în instanță sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătușele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuștile (…) purtând uniforme penitenciare, pentru a evita să dea impresia că sunt vinovate”, spune Directiva pe care Ponta şi Tăriceanu vor să o transpună în legislaţia internă.

Ultimul boem al secolului XX. S-a stins singur și trist, înconjurat doar de pisicile sale

Ce se întâmplă cu concediile începând din 2025. Legea care clarifică toate situațiile

Fără scurgeri de informaţii

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat pentru EVZ că datele din dosare care „transpiră” în presă încalcă prezumţia de nevinovăţie.

„Noi avem o problemă serioasă cu modul în care sunt protejate informaţiile din dosare pe parcursul urmăririi penale. Sunt foarte multe scurgeri către presă, inclusiv pe interceptări, am văzut chiar declaraţii de martori date cu citat”, a declarat judecătorul.

Apariţia în presă a unor elemente din dosare a fost criticată de-a lungul vremii de Ponta şi Tăriceanu. Directiva UE spune că „modul și contextul în care informațiile sunt difuzate (de autorităţi, n.red.) nu ar trebui să creeze impresia că persoana este vinovată înainte de a se fi dovedit vinovăția acesteia”.

Dreptul la tăcere

Persoanele anchetate au dreptul să tacă şi să nu ofere probe sau documente care le-ar incrimina, iar acest lucru nu trebuie interpretat ca o dovadă a vinovăţiei, spune Directiva pe care România este obligată să transpună până la 1 aprilie 2018. Pentru stabilirea vinovăției, sarcina probei revine organelor de cercetare penală şi acestea au responsabilitatea de a căuta atât probe incriminatoare, cât și dezincriminatoare. Orice dubiu este în favoarea persoanei suspectate sau acuzate. Persoanele care nu au participat la propriul proces, din motive obiective, au dreptul la un nou proces care ar putea duce la anularea hotărârii iniţiale.