Trei dintre ei s-au sinucis și unul a murit într-un accident, a stabilit Justiția. Niște decese bizare, cu oameni aflați pe val, în culmea gloriei. În urma lor, în ciuda verdictelor date de autorități, rămân multe întrebări fără răspuns.

Ziaristul Dumitru Tinu, afaceriștii Mihai Erba - șu și Florian Anghelescu și procurorul Cristian Panait au murit ciudat. Cu toții erau pe cai mari. Tinu devenise, în România anului 2002, cel mai puternic patron de presă scrisă. Erbașu și Anghelescu făcuseră averi uriașe, pe căi doar de ei știute – unul din construcții și celălalt din tutun, iar procurorul Panait, de la Parchetul General știa ceva, despre cineva. Ceva foarte important, despre cineva foarte important. De fapt, cu toții știau „ceva”. Acel „ceva” l-au luat cu ei în mormânt. Despre Tinu se știe că a murit, pe DN1, în drum spre casa sa de vacanță de la Breaza. Tocmai devenise cel mai important om de presă scrisă din România. Ceilalți trei s-au sinucis. De ce au făcut-o? Dumnezeu știe. Sau, poate, unul sau mai multe servicii secrete.

FOTO:Mihai Erbașu

Moartea lui Dumitru Tinu. Accident sau crimă?

Andrei Tinu, fiul fostului director al ziarului Adevărul, Dumitru Tinu, a lansat o întrebare surprinzătoare la aflarea veștii că patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, a decedat duminică, în urma unui accident rutier: „Încă un accident de maşină care acoperă o crimă? Ce asemănări izbitoare găsiți cu <> tatălui meu?”, este mesajul postat de Andrei Tinu, duminică seară, pe Facebook. Tatăl lui, Dumitru Tinu, a murit, pe 1 ianuarie 2003, la nici două luni după ce preluase controlul acțiunilor la ziarul Adevărul, la acea vreme, cel mai important cotidian din România. Andrei a susținut că tatăl său a fost omorât în altă parte și adus, ulterior, la locul accidentului. Apropiații săi au constatat că hainele și încălțămintea nu erau ale sale, iar asupra cadavrului n-au fost găsite acte. Însuși Cristian Tudor Popescu, redactorul șef al Adevărului – de la acel timp – a declarat la momentul respectiv că, la morga din Ploiești, nu a putut să identifice cadavrul celui mai bun colaborator al său. Cu ce bani a cumpărat Tinu acțiunile de la Adevărul? Mister! Pe piața media au circulat zvonuri despre anumite finanțări. Numele Hrebenciuc și Taher au fost citate intens.

FOTO:Cristian Panait

Sinuciderea procurorului Cristian Panait. Cine l-a împins?

Pe tânărul procuror, de numai 29 de ani, nu l-a împins nimeni să sară de la ultimul etaj al unui bloc din București, în aprilie 2002. Deciziile sale, însă, dau o cheie morală a șaradei acestei sinucideri. Panait tocmai îl scosese basma curată pe procurorul Alexandru Lele, cel care îl reținuse pe fiul prefectului pesedist de Bihor, Adrian Tarău, pentru contrabandă cu produse petroliere și spălare de bani.

FOTO;Florian Anghelescu

Scoaterea de sub urmărirea penală a lui Lele, în plină „eră” Năstase, în 2002, a fost, însă, infirmată de superiorii săi. Nu există o explicație psihiatrică, medico-legală, a sinuciderii procurorului Panait. Totuși s-a vorbit despre presiunile la care a fost supus magistratul de către șefii săi ierarhici, procurorii Ilie Picioruș și Ovidius Păun. Cert este doar că Adrian Tarău a fugit în SUA două zile după ce a fost eliberat din arestul preventiv și că procurorul Cristian Panait a fost coleg cu Victor Ponta. Ultimul a ajuns premierul României.

Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a susținut că existat o divergență între acesta și fostul procuror Victor Ponta, care devenise de curând șef al Corpului de Control în cabinetul Năstase. Ponta ar fi fost interesat ca Panait, la vremea aceea doctorand al Rodicăi Stănoiu, ministrul Justiției din cabinetul Năstase, să-l găsească vinovat pe Alexandru Lele.

Cazul Anghelescu. Ștreang fără ADN-ul victimei

Pe 16 martie 2006, afaceristul Florian Anghelescu a fost găsit spânzurat în subsolul casei sale din cartierul Băneasa. „A murit! Se bucură, acum dușmanii lui!”, declara, la aceea dată, soția sa, Stana Anghelescu, pe timpul acela consilier prezidențial la Cotroceni. La câteva luni după înmormântarea lui Anghelescu, femeia a vândut toate proprietățile moștenite, a căror valoare s-a ridicat la câteva milioane bune de euro, și a părăsit România. Ea și-a refăcut viața în Canada, unde s-a recăsătorit și a investit, pare-se cu succes, banii moșteniți de la fostul ei soț. Ce este intrigant, pe ștreangul cu care afaceristul și-a pus capăt zilelor nu a fost descoperită nici cea mai mică urmă din ADN-ul său.

Incredibila tenacitate a lui Mihail Erbașu de a se sinucide

Iunie 2004. Miliardarul Mihail Erbașu este găsit mort în piscina vilei sale din Snagov. Cele mai interesante declarații aveau să vină de la Dan Diaconescu, patronul OTV și de la fiul cel mic al lui Erbașu, Alexandru. Diaconescu a declarat că Mihail Erbașu l-a contactat cu câteva zile înainte de a muri și i-a spus că vrea să dea în vileag mafia politică, în direct. După o zi, Erbașu a contramandat emisiunea și l-a rugat să fie reprogramat pentru ziua de 21 iunie. Nu a mai ajuns, fiindcă a murit în noaptea de 20 spre 21 iunie!

De la început, anchetatorii au mers pe varinta sinuciderii, fiindcă a fost găsită o scrisoare de adio. În noaptea cu pricina, miliardarul era singur în vilă și, în jurul orei 24.00, l-a sunat pe primarul Neculai Onțanu ca să-l felicite pentru câștigarea alegerilor. Edilul a declarat, la telefon, că Erbașu nu era supărat, ci părea vesel.

A vrut să-și facă seppuku, apoi să se spânzure

Cea de-a doua declarație interesantă e a fiului, Alexandru Erbașu. El petrecuse cu două fete într-un club, a mers la vila din Snagov și, când a văzut lumină, și a realizat că tatăl său e acolo, a mângâiat doar câinii prin gard, apoi s-a urcat în mașină și a plecat cu fetele. După multe investigații, procurorul Marius Iacob și polițiștii judiciariști au realizat un film animat care arăta pas cu pas momentele sinuciderii lui Mihail Erbasu. După ce nu a avut tăria să se înjunghie, a vrut să se spânzure, însă ștreangul a cedat sub greutatea lui. Inconștient, pentru că lațul împiedicase sângele să mai circule, Erbașu a căzut, fără să se poată apăra de obstacole, lovindu-se de calorifer și tăindu-se pe față întrun cancioc.