În marea lui grijă pentru fraţii noştri stabiliţi în afara graniţelor, statul român a hotărât în 2007, prin lege, că anual se organizează, sub egida Parlamentului, Congresul Românilor de Pretutindeni.

Însă, nici până astăzi nu s-a reuşit întrunirea acestui for.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat miercuri, după şedinţa Birourilor permanente reunite, că Parlamentul se află în procedurile preliminare de organizare a Congresului. El a adăugat că, deşi există "o scrisoare semnată de câţiva români din diaspora, care cer anularea congresului”, trebuie să aibă loc pentru ca “reprezentanţi ai diasporei să vină să-şi expună punctele de vedere".

Ca mâine se face 24 iunie

Pe 16 februarie 2016, în prezenţa ministrului Dan Stoenescu, comisiile de specialitate ale Parlamentului au aprobat organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni în perioada 24-25 iunie 2016. Anul trecut s-a mai stabilit o dată de organizare, 25 martie 2016, aceasta fiind schimbată după căderea Guvernului Ponta.

Cum prin ultima Metodologie de organizare, de-a lungul anilor fiind mai multe variante,  Congresul trebuie să aibă loc cu cel puţin șase luni înainte de alegerile parlamentare, este de domeniul evidenţei că nu va fi organizat nici anul acesta. Mai mult, cei care doresc să participe în calitate de delegaţi trebuie să prezinte liste cu minim 500 de susținători din comunitatea în care locuiesc. Liste care nu au unde să fie depuse deoarece Birourile permanente nu au constituit nici până la această dată Secretariatul tehnic al Congresului, iar Ministerul Afacerilor Externe nu a adus la cunoştinţă comunităţilor româneşti procedura de înscriere a delegaţilor la Congres.

Revolta diasporei

Pe 6 aprilie, asociaţii şi personalităţi marcante ale diasporei au dat publicităţii o scrisoare deschisă prin care îi invită pe românii de pretutindeni “la o adevărată dezbatere şi organizare, departe de influenţa politică a Parlamentului românesc”. Iniţiatorii solicită “Parlamentului României şi în special deputaţilor şi senatorilor diasporei, să anuleze organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, deoarece nu va oglindi în niciun fel realitatea existentă în diasporă”.

Ei constată că “s-a vorbit mult despre organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 atunci când Camera Deputaţilor a adoptat legea nr. 299. Aproape în fiecare an s-a promis mai apoi organizarea Congresului de către diverşii miniştri care au condus faimosul DPRRP, care între timp şi-a schimbat şi numele de câteva ori”.

Iniţiatorii prezintă şi motivele pentru care consideră că o întâlnire a românilor de pretutindeni ar trebui să fie organizată în afara României:

1. Finanţarea evenimentului de către Camera Deputaţilor nu garantează în niciun fel independenţa acestuia

2. Nici măcar în momentul de faţă nu sunt clare scopurile şi obiectivele acestui congres

3. Metodologia prin care se doreşte invitarea unor reprezentanţi la congres este confuză şi nerealistă

- Obţinerea a 500 de semnături olografe este nerealistă, mai ales în comunităţi unde distanţele sunt mari, ca de ex. Canada şi SUA;

- Pretenţia de a menţiona pe formulare seria paşaportului românesc este absurdă şi complet lipsită de practicalitate;

- Formularele nu sunt disponibile nici măcar în acest moment, cu foarte puţin timp înainte de data limită de depunere;

- Ambasadele şi consulatele nu sunt la curent de absolut nimic vizavi de înregistrarea cetăţenilor români, menţionată în lege;

- Majoritatea celor care doresc să se înscrie la acest congres sunt lipsiţi de informaţii clare şi nimeni nu este disponibil pentru a le lămuri;

“De prea multe ori au fost organizate evenimente cu dedicaţie, de aceea dorim să transmitem disponibilitatea mai multor asociaţii şi organizaţii de a organiza şi participă la o întâlnire cu adevărat a românilor de pretutindeni”, este concluzia celor care cer anularea Congresului despre care vorbea Tăriceanu.

 

Legea nr. 299 2007 republicată privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, publicată în Monitorul Oficial nr. 261 din 22.4.2009

Art. 8

(1)În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni, anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni, cu consimţământul autorităţilor statului respectiv, în cazul în care se decide organizarea în străinătate.

(2)Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.

(3)Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul Românilor de Pretutindeni îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare.

Art. 9

(1)Congresul Românilor de Pretutindeni alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

(2)Guvernul României va asigura Consiliului Românilor de Pretutindeni un spaţiu corespunzător.

(3)Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(4)Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.

(5)Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., va asigura secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi asigură finanţarea activităţii acestuia.