Reacţia liderilor PSD la condamnarea cu suspendare a lui Liviu Dragnea n-a fost deloc surprinzătoare.

Dosarul Referendumului a fost şi este văzut nu numai de membrii PSD, dar şi de electoratul PSD, căruia trebuie să-i adăugăm electoratul PNL tradiţional, într-un cuvînt, de tot electoratul anti-Traian Băsescu, drept răzbunarea Sistemului care l-a susţinut pe fostul Preşedinte. Oricît ar părea de ciudat, demisia lui Liviu Dragnea ar fi fost sancţionată de electoratul anti-Băsescu, deja convins – după opinia mea în chip incorect – că Sistemul e al lui Traian Băsescu şi după încheierea mandatului.

Acestei convingeri i se adaugă alta, la fel de importantă: Convingerea electoratului PSD că Sistemul – alcătuit din SRI, DNA şi ICCJ, avînd drept nucleu conducător SRI – şi-a pus în cap să scoată învingător la locale, PNL, zis și Partidul Meu.

Şi cum Partidul Meu e în derută, după Diversiunea Marian Munteanu, în care SRI, după ce le-a vîrît pe gît liderilor PNL pe fostul Lider al Pieții Universității, a șters putina în fața unui scandal pe care nu-l prevăzuse, electoratul PSD şi-a dat seama că Sistemul şi-a concentrat toate energiile, dar mai ales, banii negri, obţinuţi prin puşculiţele care sunt Infractorii de faţadă, pe destabilizarea PSD, care stă bine în sondaje.

Agitaţia lui Marian Vanghelie de a fi candidat nu e străină de tîrgul făcut cu Binomul SRI-DNA. Circulă zvonuri şi în legătură cu o candidatură a lui Sorin Oprescu. Dacă Sorin Oprescu va candida, indiscutabil el va candida la ordin, pentru a rupe din electoratul PSD în favoarea lui Cătălin Predoiu.

Ar fi posibile două explicaţii:

1. Sorin Oprescu a încheiat şi el un tîrg, ca tot românul.
2. Sorin Oprescu e omul Lor. Arestarea a venit în clipa în care nu s-a mai înţeles cu Ei la bani, cum s-a mai întîmplat și-n alte cazuri, deja notorii.

Valeriu Zgonea, preşedinte executiv al PSD, preşedinte al Camerei Deputaţilor din partea PSD, e singurul lider care i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea. Mai mult, el a purces la o serie de operaţiuni menite a destabiliza PSD. Scrisoarea adresată lui Liviu Dragnea e o provocare ordinară, de tip SRI. Ea trebuie să lase impresia unui PSD în brambureală internă, prin nimic deosebit de PNL.

Rezultatul unui partid la alegerile locale depinde și de imaginea de partid unit, gata să administreze țara. PSD lăsa pînă acum această impresie. Spasmele lui Valeriu Zgonea țintesc imaginea de partid cu probleme interne. Intervenția de la ședința conducerii, Scrisoarea adresată lui Liviu Dragnea n-au avut drept țintă preluarea conducerii de către el, Valeriu Zgonea, nici afirmarea în fața funcționarilor de la Ambasada americană din România, cum s-a spus, ci destabilizarea PSD acum, în debutul campaniei electorale. La ordin, Valeriu Zgonea provoacă PSD. Urmărește chiar o acțiune de demitere a sa de la șefia Camerei Deputaților. El știe că așa ceva PSD n-ar forța parlamentară s-o facă. Da, dar el știe că liderii PSD pot pica în capcana de a porni o acțiune inutilă, acțiune care ar adînci imaginea de partid în derivă.

Orice om normal se întreabă: Ce l-a apucat? E nebun? Valeriu Zgonea riscă să fie disprețuit și urît de tot electoratul PSD, ba chiar şi de cel anti-Băsescu. Şi avînd în vedere că tupeul SRI de a ne dicta el pe cine să alegem şi pe cine nu, tupeu care a transformat creierele cu cizme din judeţe în Stăpîni ai judeţelor, Epoleţii ţinînd să ia locul buletinului de vot, prestaţia lui Valeriu Zgonea stîrneşte repulsie. Şi a oamenilor cinstiţi, a celor care mai cred că democraţia înseamnă vot şi nu şantaj securistic.

Cine a urmărit activitatea lui Valeriu Zgonea din ultimul an şi-a dat seama că:

1. Omul e un Bulă al PSD şi al clasei politice, un Bulă care se exprimă însă pe facebook.Ca orice Bulă veritabil, Valeriu Zgonea n-are o clipă conștiința ridicolului pe care-l emană cotidian. E convins că tot ceea ce face stîrnește admirația. De aceea, indiferent de ce se scrie despre el, Valeriu Zgonea continuă să să fie penibil. Cînd vine vorba de Valeriu Zgonea, toată lumea pufneşte în rîs. Liderii PSD sunt, de regulă, urîţi. Valeriu Zgonea a reuşit rara performanţă de a fi dispreţuit.
2. Omul e un zelos colaborator al SRI. Nu ştiu dacă e ofiţer acoperit. Cred mai degrabă că e un oportunist care lustruiește cu limba epoleții sergenților majori mesianici. Cred că vrea şefia PSD în schimbul slujirii fără cusur a SRI.

În ceea ce se numeşte literatura obsedantului deceniu, proza apărută la noi în anii ’70, despre abuzurile staliniste ale deceniului 1950-1960, atrage atenţia un personaj odios. Stalinismul s-a definit în PCR prin şedinţele de demascare şi autodemascare.

Strălucit descrisă de Petru Dumitriu în Nopţile de iunie, o astfel de şedinţă, care dura cîte o întreagă noapte, avea drept punct principal excluderea din partid a unui membru de partid, de regulă, cadru de conducere dintr-o întreprindere, șef de echipă, inginer șef, chiar director, uneori chiar secretarul de partid, căzut victimă bătăliilor din partid. Orice şedinţă de acest fel avea, în cea mai mare parte a ei, ceea ce se numea Demascarea. Rînd pe rînd, prieteni, colegi de muncă, chiar şi membrii ai familiei, se ridicau şi-l acuzau pe cel pus în discuție de Tovarășii veniți de la Centru de tot felul de crime la adresa democraţiei populare. Omul intra în şedinţă inginer șef și liber şi ieşea din ea, duşman de clasă şi în cătuşe. Şedinţe de acest fel erau numeroase într-o întreprindere.

La toate aceste şedinţe de demascare se remarca prin balele de ură pe care le scotea împotriva Victimei, prin lozincile în care vorbea, prin invocarea Uniunii Sovietice și a luptei de clasă, un tip. Era, de regulă, un muncitor leneş, un lucrător prost, un infect și un semianalfabet. N-avea nici o cale firească de a parveni şi, atunci, ca să parvină, îmbrăţişa o profesie. Cea de a face pe plac Șefilor de la Centru veniți să controleze şedinţele de demascare. Uneori, în cazul unui cadru de conducere iubit, stimat de colectiv, era greu să găseşti pe cineva care să se tonul demascărilor în şedinţă. De fiecare dată, Tovarăşii de la Centru se linişteau, zicînd: – Nu-i nimic, îl avem pe tovarăşul X. Ne bazăm pe el. Și tovarășul X n-aștepta nici să i se spună să demaște. Din debutul ședinței își dădea seama ce doreau tovarășii de la Centru.

Cred că un astfel de personaj e în PSD Valeriu Zgonea. Toată activitatea de pînă acum îl dezvăluie un zelos desăvîrşit în preocuparea de a face pe plac Binomului SRI-DNA. Ca preşedinte al Camerei Deputaţilor e cel care ascunde cele peste 20 de modificări la Codul Penal cerute de CCR.

Aceste modificări ar reduce puterea Binomului SRI-DNA asupra democraţiei româneşti, pentru că ar aduce procurorii DNA în hotarele Constituţiei. Se înţelege al cui joc îl face Valeriu Zgonea refuzînd să îndeplinească exigenţele CCR. Nu de mult, cînd Raportul MCV a criticat în chip nedrept Parlamentul, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a lăudat această critică, demascînd Parlamentul. Pentru SRI, să ai un om în fruntea Camerei Deputaților e o realizare uriașă. Pînă acum, Valeriu Zgonea a făcut jocurile SRI fără să bată la ochi. Acum le face pe față, fără a se mai ascunde.

De ce-l sacrifică SRI punîndu-l să se autodemaște? În practica Serviciilor există momente cînd un agent sau colaborator e sacrificat. E vorba de obiective cruciale pentru Servicii. SRI a decis să-l sacrifice pe Valeriu Zgonea, obligîndu-l să se autodeconspire prin acţiunea sa făţişă de destabilizare a PSD. E cea mai bună dovadă că la SRI domneşte disperarea. Sergenţii majori mesianici văd cum e pe cale să eşueze Operaţiunea lor de a vota în locul românilor, de a înlocui Epoleţii cu Buletinul de vot.

N.B. Se înțelege că orice ieșire publică a liderilor PSD împotriva lui Valeriu Zgonea face jocul SRI. Cel de a crea imaginea unui PSD șfîșiat de luptele interne acum, în debutul campaniei electorale.