Denunţătorul nepotului şi al ginerelui lui Traian Băsescu, cercetat într-un nou dosar de evaziune

Denunţătorul din dosarele în care sunt implicaţi nepotul şi ginerele lui Traian Băsescu, omul de afaceri Alexandru Horpoş, a ajuns după gratii după ce Curtea de Apel Bacău l-a arestat preventiv pentru evaziune fiscală şi spălare de bani într-o cauză instrumentată de DIICOT cu un prejudiciu de 16 milioane de euro.

Omul de afaceri Alexandru Horpoş, asociat la SC Straco Group SRL i-a denunţat la DNA pe Dragoş Băsescu, nepotul lui Traian Băsescu, şi pe avocatul Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte. Anchetatorii notează că Dragoş Băsescu i-a cerut omului de afaceri 500.000 de euro pentru intervenţii la procurori în scopul de a-l scoate „basma curată” în care era cercetat tot pentru evaziune fiscală. Horpoş e denunţător şi în dosarul în care ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, a fost trimis în judecată alături de fiul fostului preşedinte al Republicii Moldova, Sergiu Lucinschi. Potrivit DNA, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, beneficiind de complicitatea lui Radu Pricop, a exercitat asupra lui Horpoş acțiuni de constrângere, pentru a-l determina să-i remită suma totală de 4 milioane euro.

De această dată, omul de afaceri Alexandru Horpoş a fost vizat de o acţiune a DIICOT, tot pentru infracţiuni economice. El a fost reţinut pentru 24 de ore la începutul acestei lui alături de afaceriştii Mihai Stan, Mihai Toma, Georghe Eugen Cristian, Buşe Paul, Vlasă Ionuţ Ciprian,  Misăilă Gheorghe Dan, Trifan George şi Trifan Vasile. Iniţial, Tribunalul Neamţ a decis cercetarea acestora sub control judiciar, însă procurorii au obţinut arestarea lor preventivă în data de 15 aprilie, la Curtea de Apel Bacău.

Procurorii reţin că în perioada 2012-2015, afaceriştii George şi Vasile Trifan au iniţiat un grup infracţional organizat – în care au fost cooptaţi Alexandru Horpoş şi  ulterior şi alţi suspecţi – specializat în construcţia unor scheme infracţionale complexe, prin care să se obţină atât beneficii materiale importante, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, cât şi spălarea banilor rezultaţi din săvârşirea acestei infracţiuni.

Ultimul boem al secolului XX. S-a stins singur și trist, înconjurat doar de pisicile sale

Ce se întâmplă cu concediile începând din 2025. Legea care clarifică toate situațiile

„Grupul infracţional organizat de către suspecţi  a constat în crearea sau preluarea direct sau prin interpuşi a numeroase societăţi comerciale care ulterior au fost folosite în scopul emiterii către beneficiarii interesaţi a unor facturi cu caracter fictiv, prin care se atesta în mod nereal livrarea unor mărfuri or prestarea unor servicii de valoare foarte mare”, potrivit DIICOT.

Prin emiterea respectivelor facturi, membrii grupului infracţional au reuşit să îşi diminueze impozitele şi taxele, apoi să spele banii cu care au rămas.

„Ulterior, sumele de bani au fost ridicaţi numerar de către membrii grupului infracţional, prin folosirea unor documente justificative ce nu corespundeau realităţii (de ex. restituire împrumut acordat de administrator societăţii comerciale pe care o administra) sau prin justificări de tipul «achiziţii materiale», fără ca ulterior să fie prezentate unităţii bancare documentele justificative cu privire la aşa zisele achiziţii”, se mai arată în documentul citat.

O a treia modalitate a ridicării banilor descrisă de procurori consta în mutarea banilor dintr-un cont într-altul aparţinând aceleiaşi societăţi, apoi scoaterea sumelor de la bancomate.

„Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat de către membrii grupului infracţional este de aproximativ 16.000.000 euro”, au mai reţinut procurorii.