Federal Bureau of Investigations (FBI) ar putea juca același rol pe care l-a avut Curtea Supremă a Statelor Unite în anul 2000. Acum șaisprezece ani, întreruperea renumărării manuale a voturilor, dispusă de Curtea Supremă în statul Florida, l-a propulsat pe George W. Bush președinte al SUA, în defavoarea lui Al Gore, care a rămas să se dedice „studiilor” despre încălzirea planetei. Cinci din cei nouă magistrați au apreciat atunci că termenul de contestație fusese epuizat, astfel că un singur vot al Curții a cântărit mai mult decât milioane de sufragii ale americanilor.

Dacă, acum șaisprezece ani, Curtea Supremă a fost instituția care a determinat cine va fi președintele SUA, în 2016, „marele elector” ar putea fi James Comey, actualul director al FBI.

Într-adevăr, poliția federală a deschis o anchetă pentru a stabili dacă Hillary Clinton, în perioada în care a fost secretar de stat (2009 – 2012) a pus în pericol securitatea națională prin expedierea de mesaje secrete ale guvernului de pe e-mailul său personal.

Dacă FBI decide să declanșeze urmărirea împotriva sa, candidatura lui Hillary Clinton la postul de președinte al SUA va fi anulată automat.

În aceste condiții, Donald Trump ar avea șanse uriașe de a deveni viitorul președinte al Statelor Unite.

Legat de această anchetă, actualul director al FBI declara:

„Pot să vă asigur că urmăresc personal această anchetă îndeaproape și vă asigur că toate mijloacele necesare sunt utilizate, atât la nivelul efectivelor de personal cât și la cel al resurselor tehnologice. Ancheta este dusă în condiții de totală independență, cu competență și sârguință.”

Conducătorii FBI s-au bucurat întotdeauna de o mare putere, aproape discreționară. Dacă se dovedește că anumite mesaje nu ar fi trebuit expediate de pe contul privat al lui Clinton, este James Comey gata să facă din Donald Trump omul cel mai puternic de pe planetă?

Pentru că nimic nu pare să-l poată opri pe Trump de la obținerea învestiturii Partidului Republican.

Pe de altă parte, Ken Cuccineli, fost procuror general al statului Virginia, susține că, în cazul Clinton, sunt întrunite toate cele cinci condiții pentru a susține acuzațiile de neglijență în serviciu, fiind vorba de un caz mai clar chiar și decât cel pentru care a fost condamnat David Petraeus, fostul director CIA.

Ca și Petraeus, Clinton era în mod clar „un angajat al guvernului Statelor Unite”.

Ca și Petraeus, Clinton a obținut și creat „documente și materiale conținând informații clasificate” prin munca ei în cadrul Departamentului de Stat. Ca răspuns la o interpelare în Congres, Charles McCullough, inspectorul general pentru comunitatea de informații, a declarat că un oficial din subordinea sa a analizat „mai multe zeci de emailuri conținând informații clasificate CONFIDENȚIAL, SECRET și TOP SECRET / SAP” care se găseau în serverul lui Clinton. (SAP este un nivel de clasificare mai înalt decât Top Secret).

Ca și Petraeus, Clinton „a transferat cu bună știință asemenea documente și materiale”.

Ca și Petraeus, Clinton nu avea autoritatea de a transfera informațiile din locurile sigure în care se aflau. Cuccineli susține:

„Nu există nici o dovadă, iar Clinton nu a afirmat-o, că demersul ei de a folosi serverul privat de e-mail de acasă a fost făcut cu acordul autorităților competente, în condițiile în care era vorba de documente, materiale și informații clasificate.”

În fine, ca și Petraeus, Clinton a demonstrat „intenția de a păstra asemenea documente și informații în locuri neautorizate”.

O reședință privată poate fi un loc „autorizat”, iar serverele și rețelele neguvernamentale pot fi locuri „autorizate” pentru a găzdui și transfera materiale clasificate, însă există câteva obligații și condiții stricte pentru a obține autorizarea, și nu există nici un indiciu că Clinton a încercat să îndeplinească vreuna.

În ianuarie 2015, FBI (condus de același James Comey) și Departamentul de Justiție au recomandat inculparea lui David Petraeus pentru că a furnizat informații clasificate biografei sale, Paula Broadwell (cu care avea o relație), în timp ce era director al CIA. Petraeus a pledat vinovat la acuzația de neglijență în folosirea informațiilor clasificate.