þ Sute de metri de teren se surpă în fiecare an sub ochii indiferenţi ai Guvernului þ Experţi în geodezie avertizează: „Străzi întregi pot dispărea peste noapte!”

Breaza (judeţ Prahova), una dintre cele mai apreciate staţiuni balneo-climaterice din România, pentru calităţile de invidiat ale aerului, poartă de ani de zile stigmatul unui oraş condamnat la dispariţie. Situată pe creastă în zona sub-carpatică, la o altitudine de aproape 500 m, la peste 70 de metri deasupra albiei râului Prahova, localitatea este, din 1990, supusă unui continuu proces de degradare. Cratere imense, cu adâncimi de până la zeci de metri, împânzesc de la un capăt la altul oraşul, pe toată extremitatea dinspre râu. Pentru un turist nefamiliarizat cu „beteşugul” staţiunii, priveliştea hăului care se cască ameninţător la picioare este motiv de groază. Cu atât mai mult cu cât experţi în geodezie au lansat, în repetate rânduri, avertismente sumbre: în 40 de ani, partea dinspre râul Prahova a oraşului ar putea fi înghiţită de pământ.

FOTO: Șefa serviciilor API-PFI Breaza, Daniela Burghez, susține că situația la Breaza e foarte gravă

Menţionată pentru prima oară printr-o atestare documentară din 1503 în care este adus în discuţie, în Registrele Braşovului, numele lui Neagoe, un cunoscut negustor brezean, localitatea a fost declarată staţiune balneo-climaterică în anul 1928, când i se recunoaşte oficial statutul de oraş al cărui aer rarefiat rivalizează cu celebra staţiune din Elveţia, Davos. Imediat după, 90, edilii s-au trezit pe cap cu o problemă dintre cele mai grave şi serioase. Solul Brezei, în special zona dinspre râu, a început să cedeze, porţiuni întregi din străzi surpându-se peste noapte. 

Cratere uriaşe de până la 150 de metri lăţime şi 10 metri adâncime

„Ultimul val de alunecări s-a produs în vara anului trecut, când în 16 zone, răsfirate pe întreg cuprinsul oraşului, au fost înregistrate deplasări ale solului extrem de pronunţate”, ne-a mărturisit Daniela Burghez, şefa Serviciului Achiziţii Publice Investiţii şi Poiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei Breaza. Oficialul a făcut referire la două din aceste puncte, specificând faptul că „sunt printre cele mai grave exemple” care evidenţiază amploarea alunecărilor. Astfel, „pe strada Ştefan cel Mare, care traversează de la un capăt la altul oraşul la graniţa cu râul Prahova, terenul s-a surpat pe o suprafaţă de aproape 50 de metri. Lăţimea faliei a fost de 80-100 metri (până la baza versantului), iar adâncimea de peste 10 metri. La fel stau lucrurile pe strada Orizontului unde pământul s-a prăbuşit pe o suprafaţă de peste 50 metri, diferenţa de nivel atingând pragul critic de 150 de metri, cu o lăţime de aproximativ 70 de metri (până la baza versantului).

„20 de ani, am strigat în pustiu după ajutor!”

Demersurile edililor din Breaza pentru remedierea situaţiei „sunt vechi de mai bine de 20 de ani”. Nimeni nu a avut urechi de auzit şi ochi de văzut. Până anul trecut când, cu chiu cu vai, au fost alocaţi de la buget prin Hotărâre de Guvern aproximativ 3 milioane euro pentru refacerea a 0,635 km străzi şi consolidarea unui hectar jumătate de versant. Asta în condiţiile în care toţi cei 11 km de sol, cât măsoară localitatea de la un capăt la altul, se pot prăbuşi în apa Prahovei în orice moment.

FOTO: Alunecările de teren afectează porțiuni întregi de străzi

Până la fonduri, te mănâncă birocraţia!

În mod curios, deşi decizia de alocare a sumei de aproape 13 milioane de lei pentru consolidarea solului brezean a venit undeva pe la începutul lui 2016, nici până în ziua de azi nu au fost demarate lucrările de terasare şi consolidare a terenului. Explicaţia tergiversării e stupid de simplă: „Ne-a luat un an să întocmim toate hârtiile de care era nevoie pentru ca lucrările să poată fi demarate. Astfel, s-au efectuat studii geodezice, topografice şi expertize tehnice pe baza cărora s-au întocmit dosare de proiectare”, ni s-a confesat oficialul API-PFI, care a dat vina pe circulaţia proastă a hârtiilor oficiale între Primăria Breaza şi Consiliul Judeţean. Ea a mai adăugat că s-a făcut o nouă estimare a sumelor de care ar fi nevoie pentru salvarea oraşului. A rezultat o valoare totală de 24.306.534, 38 lei. Adică dublul bugetului alocat de Guvern în 2016.

Zeci de familii, strămutate

Situaţia gravă care-i pune la grea încercare pe brezeni şi trenează de ani buni a dus la măsuri extreme; în răstimpul a 20 de ani, zeci de familii au fost obligate să îşi abandoneze locuinţele situate în imediata vecinătate a versantului, pericolul de surpare a malului fiind mai mult decât iminent. Câţiva dintre ei chiar au asistat cu groază la momentele cumplite în care pământul le-a înghiţit proprietăţile.

„O parte a oraşului poate fi înghiţită de pământ!”

Şi uite aşa, între două, trei telefoane şi două, trei hârtii care circulă pe traseul Primăria Breaza – Consiliul Judeţean Prahova, s-a mai scurs un an. Răstimp în care nu s-a pornit motorul nici unui buldozer, iar brezenii au continuat să asiste neputincioşi cum le fuge pământul de sub picioare. Între timp, fenomenul alunecărilor de teren continuă să crească în intensitate, riscul producerii unei calamităţi fiind extrem de accentuat: „Cea mai afectată zonă este cea delimitată de strada Ştefan cel Mare. Prăbuşirea faliei ajunge până la 200 metri distanţă. E foarte grav ce se întâmplă. Dacă nu se va interveni de urgenţă, întreaga stradă poate să dispară într-o singură noapte”, a mărturisit pentru EVZ expertul în geodezie Panait Cristian, reprezentant al Geo Prospector Consulting, firma care s-a ocupat de realizarea studiului privind alunecările de teren din Breaza. Oficialul a mai adăugat că „în orice moment, în următorii 30-40 de ani, putem asista la un cataclism de proporţii la Breaza”