Poate e cel mai cunoscut cântec românesc. Toți copiii l-au cântat și toți părinții s-au jucat învățându-i pe cei mici versurile și linia melodică, zglobie ca un râs de prunc. Face parte din copilăria românilor de exact 8 decenii, alături de cățelușul cu părul creț sau podul de piatră, și are legătură cu Regele Mihai. De fapt, poate tocmai astfel de povești, cum e cea care urmează, despre lucruri care au intrat în viața noastră până la a le confunda cu tradiția, cu folclorul transformă personaje din viața reală, cu plusuri sau minusuri, în legende.

Cântecul este ”Vine, vine primăvara” și chiar nu cred că există român care să nu știe măcar primele două versuri: ”Vine, vine primăvara / Se așterne în toată țara”. Deși aș paria că toți le știu și pe următoarele: ”Floricele pe câmpii / Hai să le adunăm, copii”.

Pentru următoarele informații am folosit ca surse propriile amintiri, poveștile bunicilor și părinților, și, pentru acuratețe, siteurile ”Monarhia salvează România” și ”Clasa Palatină”. Ultimul și-a împrumutat denumirea de la clasa de băieți înființată din ordinul tatălui lui Mihai, Regele Carol al II-lea, sub egida Colegiului Național Sfântul Sava din București. Povestea acestei clase merită a fi respusă cândva, măcar pentru lecția despre cum trebuie educat un tânăr menit conducerii unei țări, cum s-au ales cei mai buni profesori, cum au fost aduși colegi din fiecare provincie românească, din fiecare etnie conlocuitoare și din fiecare clasă socială!

Dar nu asta e important pentru povestea cântecului, ci personajul cheie al întregii construcții școlare făcute pentru binele unei țări, dar în jurul unui singur adolescent ( Clasa Palatină a funcționat între 1932 și 1940, debutând când Mihai avea 11 ani) profesorul Nicolae Saxu, fost inspector școlar general.

Saxu a fost un pedagog și muzician de succes în acea perioadă, dar cel mai cunoscut cântec al său este ”Vine, vine primăvara”. Cântecul a fost publicat pentru prima oară în volumul ”Carte de cântece pentru copii pentru clasa I primară”, volum semnat cu muzicologul George Breazul.

Saxu e important pentru că el a fost și învățătorul lui Mihai, între anii 1928 și 1932. Nu era o perioadă ușoară, Mihai nefiind un învățăcel oarecare, în acei ani el fiind ba rege, până în 1930, ba Mare Voievod de Alba!

Se presupune și se spune că profesorul Saxu l-a învățat pe Rege și cântecul atât de celebru în următoarele 8 decade, chiar înainte de a îl publica într-un volum. De altfel, Mihai a studiat în anii de școală pianul chiar cu Nicolae Saxu. Cântecul este oricum inspirat de acei ani, de dascăl cu un singur ucenic.

Școala primară a Regelui a fost un fel de străbun al ”homeschoolingului” din zilele noastre. La Castelul Peleș sau în Palatul Regal, o ”clasă” cu un singur elev și un singur învățător.

La sfârșitul fiecărui an, Mihai dădea un examen, examinatorii fiind Patriarhul Miron Cristea, Nicolae Iorga sau Dimitrie Gusti.

Iată un fragment din Memoriile lui Nicolae Iorga, cules de cei care au trudit la blogul ”Clasa palatină”, fragment legat de felul în care se desfășurau aceste examene. Relatarea este din 5 septembrie 1931, când tatăl lui Mihai, Carol, era rege:

”La Sinaia… Regele mă primeşte la ora 3 (ora 15 – n.n.) cu prilejul examenului prinţului Mihai care, întrerupt şi adesea terorisat de precetorul său Saxu, figură de vechiu subofiţer reangajat, răspunde foarte precis şi clar, cu o bună ţinută. În comisiune şi institutorul Ionescu, primar al Sinaii, şi colonelul Grigorescu. Regele se amestecă des, puind întrebări care uneori sânt prea grele pentru copii. Făcând distincţia între „ungher” şi „colţ”, arată o bună cunoştinţă a nuanţelor limbii româneşti. La urmă, sărută de două ori cu efusiune pe fiul său.”

În text este și una dintre puținele descrieri a profesorului Nicolae Saxu, care ne-a lăsat două lucruri: un cântec care ne-a încântat copilăria și un prinț atât de educat că a fost un model pentru conducători. Model, din păcate, neurmat de nimeni.

Reproduc versurile complete ale cântecului cu îndemnul de a-i învăța pe cei mici. Linia melodică o știți sigur din copilăria voastră.