Eseul istoricului Lucian Boia - „În jurul Marii Uniri de la 1918. Națiuni, frontiere, minorități” - a fost cea mai vândută carte a Editurii Humanitas la Târgul Gaudeamus

Ediția cu numărul 24 a Târgului Gaudeamus s-a încheiat duminică. La scurt timp au apărut și primele date legate de cele mai vândute titluri și, aproape ca în fiecare an, Lucian Boia a luat caimacul la standurile Humanitas, clasându-se pe primul loc în topul vânzărilor cu noul volum legat de centenarul Marii Uniri. Chintesența cărții o regăsiți mai jos, într-o discuție liberă cu celebrul scriitor și istoric.

„Ceea ce ar fi cu adevărat important de spus despre acest centenar e faptul că România s-a dovedit a fi o națiune foarte bine cimentată. Trebuia făcută proba, până la urmă, iar proba s-a făcut printr-un secol de istorie. Să comparăm țările despre care s-a crezut, la 1918, că au același destin cu România. Vorbesc despre Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia. Adică s-au unificat, și-au creat cel mai mare spațiu cu putință... Dar n-au rezistat. Este evident că dintre toate doar România a confirmat faptul că este o națiune”, apreciază Boia.

Limba vorbită și iluzia unirii

Ecoul primelor idei se estompează în clinchetul subțire al linguriței care agită ceaiul de iasomie. Apoi, vocea istoricului taie nestingherită aerul calm al librăriei: „În cazul Iugoslaviei, de exemplu, s-a avut în vedere un singur criteriu, cel lingvistic. Cei care vorbeau sârba sau sârbo-croata, formau un singur popor. La fel în cazul Cehoslovaciei, cu mențiunea că limbile în cauză erau ceha și slovaca. S-a crezut că, dacă vorbesc aceeași limbă sau limbi foarte asemănătoare, este de ajuns pentru a crea un popr. Or, s-a dovedit că nu este suficient. Limba este un liant important în crearea unei națiuni, dar nu este un factor exclusiv. Câteodată nici cel mai important, dacă luăm cazul Elveției, unde se vorbesc câteva limbi. Din acest punct de vedere, națiunea română s-a dovedit a fi un succes”.

„Românii n-au fost o națiune unitară în Evul Mediu, dar sunt astăzi, ceea ce este mult mai important. Dintre statele succesoare ale Monarhiei Habsburgice, România este națiunea cea mai bine unificată, care a rezistat în timp”. LUCIAN BOIA, istoric

Rolul religiei

A fost suficientă limba pentru a garanta succesul națiunii române? Lucian Boia dezvoltă: „Și religia a jucat un rol important. Religia, care pe muntenegreni, bosniaci și sârbi i-a dezbinat, pe români i-a ajutat. Maghiarizarea n-a prea mers, pentru că românii erau fie ortodocși, fie greco-catolici, pe când maghiarii erau fie reformați, fie romano-catolici. Așadar, în Transilvania, erau deosebiri mari nu doar între limbi, ci și între confesiuni. Maghiarii au asimilat mult mai bine slovaci, germani, pentru că religia îi apăra mai puțin”.

Basarabia, un subiect fierbinte

Sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, doar că, în prezent, Basarabia nu mai aparține României. Se va redresa vreodată această situație? Întrebarea este urmată de un răspuns echilibrat: „Depinde ce vor basarabenii.

Ultimul sondaj pe carel cunosc relevă faptul că doar 23% dintre basarabeni și-ar dori unirea cu România. Chiar dacă românii și-ar dori cu toții unirea cu Basarabia, nu poți realiza această unire cu forța. Să nu uităm că Basarabia, de două secole încoace, a avut o altă istorie decât cea a României. S-a petrecut acolo o invazie rusească, o rusificare teribilă. Religia n-a mai putut să-i apere pe basarabeni de ruși, cum i-a apărat pe ardeleni de unguri, pentru că ambele popoare erau ortodoxe”.

​

Câteva dintre cele mai râvnite titluri ale principalelor edituri

„În jurul Marii Uniri de la 1918. Națiuni, frontiere, minorități” - Lucian Boia (Humanitas) „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” - Yuval Noah Harari (Polirom) „Testamentul lui Abraham” - Igor Bergler (Litera)

„Greva păcătoşilor sau apocrifa unui evreu” - Florin Chirculescu (Nemira) „Jamila Cuisine” II - Janina Staicu Avram (Curtea Veche Publishing) „Coloanade foc” - Ken Follett (RAO)