In fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetatorilor sau personalitatilor care au obtinut rezultate traznite in diverse domenii – de la fizica la economie, anatomie, iologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par si chiar sunt inutile, incredibile sau bizare si strarnesc rasul.

Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfasoara la universitatea americana  Harvard. Pe cat pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt inmanate invingatorilor de catre laureati ai  premiilor....Nobel. In acest an cei care au inmanat aceste premii au fost Eric Maskin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) si Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizica, 2005). A fost chiar si un caz in care aceeasi persoana a primit premiul Ig Nobel (in anul 2000) si ulterior Nobel (in 2010) pentru fizica, evident, pentru descoperiri diverse. Va prezentam in continuare cateva dintre „descoperirile” premiate pentru anul  2017.

 

Premiul IgNobel pentru fizica a fost acordat cercetatorului Marc-Antoine Fardin, de la Laboratoire de Physique, Ecole Normale Superieure din Lyon, care a observat ca pisicile, precum apa, iau forma contenitorului in care sunt pusi. Pisici lichide deci? Pe cat pare de bizar, rezultatele acestui studiu au fost publicate in revista Rheology Bulletin.

 

Premmiul IgNobel pentru pace a fost acordat unui grup de cercatatori condus de catre Milo Puhan, care a descoperit faptul ca sunetul instrumentului australian numit didgeridoo are un efect pozitiv asupra apneei din timpul somnului, care, la randul ei, duce la sforait. Rezultatele, publicate in British Medical Journal, aratau cum folosirea acestui instrument, ce reduce sforaitul, imbunatateste convietuirea unui cuplu, generand pace in familie.

 

Un premiu cu adevarat bizar este cel acordat pentru ecomonie, atribuit australianului Matthew J. Rockloff si americanei Nancy Greer , care intr-un articul publicat in Journal of Gambling Studies demonstrau ca cei care au emotii pozitive la ideea de a se plimba cu un crocodil in lesa au tendinta de a juca mai mult la slot machines fata de cei care aveau emotii negative.

 

Premiul IgNobel pentru nutritie a fost acordat unui grup de cercetatori condus de catre Feranda Ito de la Universidade Federal de Pernambuco din Brazilia care au studiat sangele uman in dieta vampirilor. Este vorba despre liliecii care se hranesc cu sange, cercetorii demonstrand cum ca atunci cand acestia nu au la dispozitie pui sau alte pasari salbatice tind sa se hraneasca cu sange uman.

 

Pentru medicina premiul a fost acordat unui grup de cercetatori francezi, condus de catre Jean-Pierre Royet de la Lyon Neuroscience Research Center, care a masurat, rezultatele fiind publicate intr-un articol publicat in Frontiers in Human Neuroscience, nivelul de dezgust, masurat in urma analizei activitatii cerebrale, fata de mirosul diverselor tipologii de branzeturi. S-a reusit identificarea unei regiuni in creier legata de dezgustul generat de branzeturile puternic mirositoare.

 

Premiul IgNobel pentru anatomie a fost acordat lui James A. Heathcote care, intr-un articol publicat in 1995 in British Medical Journal incerca sa raspunda la intrebarea. De ce persoanelo in varsta le cresc urechile in timp ce restul corpului nu? Raspunsul era cum ca....nu se stie.

 

In final, premiul IgNobel pentru fluido-dinamica a fost acordat lui Jiwon Han, din Corea de Sud, care a studiat moul ideal de a transporta o ceasca plina de cafea fara a varsa nici o picatura. Articolul publicat in Achievements in the Life Sciences, demonstreaza cum ca cele mai mari sanse de a ajunge cu ceasca de cafea plina este de a o tine cu toate cele cinci degete ale maini si...de a merge inapoi. Pentru a ajunge la aceste concluzii cercetatorul corean a efectuat modele matematice complexe. Amintiti-va de acest lucru data viitoare cand duceti cafeaua la birou!

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro