În PSD a început cursa internă pentru cele șase funcții de conducere din Curtea de Conturi care vor fi scoase la concurs în luna octombrie. Numărul doi din ierarhia PSD ar putea să fi e urmașul lui Nicolae Văcăroiu, actualul președinte al instituției

Partidele parlamentare vor declanșa, în toamnă, negocieri pentru ocuparea funcțiilor de consilieri de conturi care vor devin vacante. Lobby-ul este cu atât mai puternic cu cât următoarea rundă de numiri la Curtea de Conturi va avea loc abia în 2020. Mai întâi, PSD trebuie să decidă câte posturi îi revin lui și ce împarte cu aliații de la guvernare (ALDE). Liderul PSD, Liviu Dragnea, trebuie să stabilească și dacă opoziția va primi și ea o „felie din tort”. Conducerea Curții de Conturi se bucură de o influență ridicată, ea fiind responsabilă de verificarea traseului banilor în toate instituțiile statului.

Cine pleacă

Președintele Curții de Conturi, fostul premier PDSR Nicolae Văcăroiu, își încheie în luna octombrie mandatul de 9 ani pe care l-a primit din partea Parlamentului în anul 2008. Alături de acesta, își mai încheie mandatele, tot în această toamnă, unul dintre cei doi vicepreședinți ai Curții de Conturi, Doina Elena Dascălu. Susținută la momentul numirii în funcție de că- tre PNL, Dascălu este fina lui Dan Radu Rușanu, una dintre „eminențele cenușii” ale vechii formațiuni liberale. O altă funcție „cu greutate” care va fi negociată la toamnă este cea de director al Departamentului Juridic al Curții de Conturi, fotoliul actual fiind ocupat de Verginia Vedinaș, ex-PRM. Un alt membru al Curții de Conturi care își încheie mandatul în octombrie este Pete Ștefan (UDMR).

Fonduri europene

Președintele Autorității de Audit, numit cu susținerea PNL, Ioan Aron Popa, își încheie și el mandatul în toamnă, o altă funcție care va deveni vacantă fiind cea de vicepreședinte al Autorității de Audit, actualul titular fiind fostul deputat social-democrat Gheorghe Oană. Autoritatea de Audit este singura autoritate națională competentă să verifice fondurile nerambursabile primite de România din partea UE.

Inginerul „ficățel”

Parlamentul controlat de majoritatea PSD-ALDE a modificat în luna iunie legea Curții de Conturi în sensul în care pot fi aleși în conducerea instituției și persoane cu studii „inginerești”, inițiativa venind din partea președintelui executiv al PSD, senatorul Niculae Bădălău, el însuși fost inginer și absolvent al unei facultăți de profil. Bădălău a fost cercetat, în trecut, pentru evaziune fiscală, spălare de bani și fals în declarații, iar înainte de Revoluție a fost condamnat la un an de închisoare după ce a furat patru saci de grâu, el beneficiind ulterior de o amnistie. Bădălău este poreclit „baronul-ficățel” pentru că într-unul dintre dosare este acuzat că a primit 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 de kilograme ficat de pasăre.

​

Miza controlului

Cutea de Conturi verifică modul în care este cheltuit banul public și e singura autoritate din România care are dreptul să verifice, de exemplu, execuțiile bugetare ale Parlamentului, Președinției și Guvernului. Ea mai verifică traseul banilor în toate primăriile din România, în toate ministerele, regiile autonome și în toate societățile la care statul român e acționar majoritar. Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, decide singură ce controale face și controalele ei nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege.