Europenist convins, noul președinte francez va face prima vizită în străinătate la Berlin | Corespondență din Paris de la Marcela Feraru

Europenist convins, noul președinte francez va face prima vizită în străinătate la Berlin | Corespondență din Paris de la Marcela Feraru

Emmanuel Macron este, așadar, cel de-al 8-lea președinte al celei de-a V- a Republici. Candidatul En Marche s-a impus cu 66,1% în fața candidatei Frontului Național, Marine Le Pen, care a obținut 33,9%. Rezultatul era mai mult decât previzibil, bătălia s-a dus pentru procente și prezența la vot

Dacă diferența între cei doi candidați este importantă, abținerile și voturile albe au fost semnificative: 16 milioane în total. Voturile albe, în special, au bătut toate recordurile.

Un altfel de președinte

În discursul solemn pe care l-a susținut după anunțarea rezultatelor, Emmanuel Macron a ținut să precizeze că a înțeles semnalul pe care electoratul i l-a transmis. Mult mai coerent decât în atitudinea oarecum frivolă pe care a adoptat-o după primul tur de scrutin, extrem de criticată de altfel, Macron încearcă să „resacralizeze” instituția prezidențială pe care ultimii doi președinți, Sarkozy și Hollande, au normalizat- o cam prea mult pentru gustul francezilor. După președintele „normal”, ar urma să avem, dacă îi ascultăm pe analiștii apropiați de Emmanul Macron, un președinte „ jupiterian”!

FOTO: Macron a fost victorios, așa cum arătau sondajele de opinie înainte de alegeri FOTO: AGERPRES

Toată punerea în scenă de duminică seara converge în această direcție: sosirea lui Macron pe Esplanade du Louvre unde îl așteptau simpatizanții - singur în noapte, un marș de 4 minute și jumătate pe acordurile Odei bucuriei. Imaginea este menită să evoce una oarecum similară a lui François Mitterand. Cu Piramida Luvrului în spate, cu Arcul de Triumf al Caruselului în față și flancat de aripile palatului locuit odată de Napoleon, alegerea locului este plină de simboluri.

Scor istoric pentru FN

Între timp, Marine Le Pen se plasează în postura de lider al opoziției. Candidata FN a progresat cu 12 procente între cele două tururi de scrutin, obținând un scor istoric pentru formațiunea sa.

Câteva declarații contradictorii, între care una destul de critică din partea nepoatei Marion Maréchal Le Pen, au lăsat de înțeles că în interiorul FN se pregătește o bătălie pentru putere. Marine Le Pen se înscrie, însă, în perspectiva viitoarelor alegeri prezidențiale și prima bătălie va fi cea a parlamentarelor. Se pare că numele partidului va fi schimbat pentru a rupe definitiv cu istoria lui sulfuroasă.

Dacă socialiștii încearcă să se înscrie imediat în noua majoritate prezidențială, republicanii speră, încă, să câștige parlamentarele și să forțeze o coabitare.

Un sondaj SOFRES arată că francezii nu doresc o majoritate absolută în Adunarea Națională pentru formațiunea lui Emmanuel Macron. Pe de altă parte, votul pare la fel de fărâmițat ca și în cazul prezidențialelor, între 4 formațiuni care cu greu ar putea coabita împreună: 24%- En Marche, 22%-Leș Républicains, 17% - La France Insoumise (Jean-Luc Mélenchon, extremă stânga), 15% FN.

Viitorul premier

Sistemul de vot francez face ca prima formațiune să primească un bonus care să îi permită să guverneze, însă majoritatea astfel obținută va fi extrem de fragilă. Intențiile de vot vor evolua, bine-nțeles, în funcție de gesturile pe care le va face Emmanuel Macron în primele săptămâni de mandat.

Transferul de putere se va face duminică, iar luni vom cunoaște, în sfârșit, numele primului ministru. Va fi un primministru numit pentru doar o luna de zile, însă alegerea lui va fi plină de simboluri, putând genera reacții semnificative la urne; mai multe nume circulă deja: Jean-Yves le Drian (ministrul Apărării în guvernele lui Hollande), François Bayrou (Modem, centru) sau o personalitate aparținând mișcării En Marche. Incertitudinea este întreținută de președintele ales, care dă un portret în stitul lui ambiguu: „Nou, dar cu experiență”. Vestea bună este aceea că Emmanuel Macron este un europeist convins și că va încerca să continue construcția europeană. Prima vizită în străinătate a noului președinte este rezervată Germaniei. Vestea proas tă este aceea că în politică internațională intențiile lui sunt încă neclare – în special pentru ceea ce privește Orientul Mijlociu și lupta împotriva terorismului. În politică internă și-a anunțat intenția de a folosi celebrul articol 49.3, care îi permite să treacă legi prin Parlament fără amendamente (un fel de asumare a răspunderii), în special legea muncii care a scos în stradă anul trecut milioane de protestatari. Ne putem aștepta la o toamnă agitată.

Macron, la Ambasada României

Ambasada României la Paris a reușit o lovitură importantă înainte de alegeri, organizând o dezbatere asupra viitorului UE cu toți ambasadorii statelor membre, prezidată de...Emmanuel Macron. A fost o victorie personală a ambasadorului României în Franța, Luca Niculescu. (Foto: Ambasada României la Paris)