Sugestia președintelui Donald Trump că sud-coreenii trebuie să plătească 1,1 miliarde de dolari pentru scutul antirachetă - Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) - care va fi amplasat pe teritoriul său, este doar una dintre controversele de pe lista cu semne de întrebare ridicate de această acțiune.

Comentariile președintelui american au declanșat discuții furioase în weekend între oficiali sud-coreeni și americani, care au încercat să minimalizeze problema, conform unei analize publicate de Strafor.

Pe termen scurt, rezultatele alegerilor prezidențiale din Coreea de Sud și obiecțiile pe care le are China față de efectele THAAD asupra propriei sale securitpți vor avea un impact mai mare asupra sistemului antirachetă american menit să contracareze programul cu rachete balistice al Phenianului.

Cu aprobarea guvernului interimar al Coreei de Sud, armata americană se grăbește să poziționeze și să testeze sistemul THAAD înainte ca alegătorii să voteze, în 9 mai, pentru a-și alege un înlocuitor al președintei Park Geun Hye, acuzată de corupție.

Candidatul progresist al Partidului Democrat și cel care se află în fruntea sondajelor, Moon Jae-in, a declarat că va revizui acordul Seulului în această privință, dacă va deveni șeful statului. Un test operațional al sistemului este programat la sol, pe un teren pus la dispoziție de Seul, la finalul acestei săptămâni.

Problema legată de scutul THAAD a atras atenția actorilor din regiune de mai bine de un an. China s-a opus ferm desfășurării sistemului în Coreea de Sud și după ce Washingtonul și Seulul au ajuns la o înțelegere, Beijingul a început să atace, neoficial economia sud-coreeană. Disputa a marcat o înrăutățire clară a relațiilor dintre China și Coreea de Sud, ceea ce dovedește că este vorba despre un instrument politic mai întâi, abia apoi unul militar.

Scutul va îmbunătăți capacitatea sud-coreenilor de a se apăra în fața unui atac venit din Nord, dar nu este o armă care să schimbe jocurile în peninsula coreeană, precizează sursa citată. Mai mult, dacă THAAD va fi mutat, nu va fi o mare pierdere pentru Seul, ci doar va reoprezenta o întoarcere la status-quo.

Asta ca să nu se spună că sistemul acela nu are un scop în sine, ci este un instrument politic în relațiile complexe din Asia de Nord-Est.

Din punctul de vedere al Chinei, Coreea e Sud a ignorat interesele Beijngului, pentru că a negociat cu SUA. Iar creșterea eforturilor de cooperare pentru securitate cu Japonia și SUA, Coreea de Sud a devenit pentru China țara care se implică într-o alianță trilaterală, ceea ce seamănă, se tem oficialii chinezi, cu o versiune a NATO în zonă.

SUA, pe de altă parte, văd în THAAD o modalitate de a-și apăra forțele armate din Coreea de Sud și se pregătesc pentru posibila escaladare a tensiunilor sau chiar declanșarea unui conflict cu Nordul. Dar speră ca ideea scutului antirachetă, jusificată de programul nuclear nord-coreean, va convinge Beijingul să ia măsuri contra vecinului războinic. Ideea unui scut este menită a descuraja ambițiile nucleare și ale Chinei. Iar pentru SUA, înrăutățirea relațiilor China-Coreea de Sud ar fi un bonus, practic.

Pentru că Phenianul se apropie de finalizarea unei rachete nucleare cu rază lungă de acțiune, nu a mai rămas prea mult timp pentru a o opri. SUA a început, așadar, să acționeze în regiune, dând de înțeles că se pregătește pentru acțiuni militare, într-un an sau doi. Relațiile Chinei cu Nordul s-au înrăutățit, iar Seulul și Phenianul privesc cu atenție care le sunt opțiunile, având în vedere jocurile marilor puteri din jur și încearcă să-și sporească securitatea.

Însă chiar dacă Seulul își va schimba strategia privind amplasarea scutului antirachetă, regiunea se îndreaptă spre un nou echilibru, unul în care instabilitatea va fi cuvântul de ordine.