Şcolile româneşti nu formează profesioniştii de care piaţa muncii are nevoie. Situaţia nu este deloc nouă, motiv pentru care România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate ale populaţiei apte de muncă din Uniunea Europeană.
Mai mult, absolvenţii sistemului educaţional sunt irelevanţi când se prezintă la angajare, conform datelor oferite de Camera de Comerţ şi Industrie din România (CCIR). Printr-un parteneriat cu autorităţile responsabile în implementarea sistemului de învăţământ profesional dual, CCIR contribuie la consolidarea sistemului educaţional românesc.
Învățământul profesional dual le permite elevilor de la școlile profesionale să se califice peste nivelul de muncitor. Companiile îi vor plăti pe tineri pentru a se specializa în domeniile în care au nevoie de forță de muncă. Conform planului de învățămât profesional dual, elevii se pot specializa în domeniile studiate în primii 3 ani, urmând apoi nivelurile 4 și 5 de profesionalizare.
Structura acestui tip de învățământ constă în parcurgerea a 5 niveluri. Fiecare nivel are între 1 și 3 ani de studiu. În această situație, un elev poate face și 9 ani de învățământ profesional, fiind plătită de companii pe toată această perioadă.
,,Învățământul românesc și economia reală sunt două linii paralele, în prezent. Însă, suntem covinşi că până în 2020, prin implementarea obiectivelor strategice vom dezvolta resursa umană în conformitate cu cerinţele pieţei muncii”, a precizat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din România. De asemenea, CCIR subliniază că se va concentra pe dezvoltarea capacității companiilor de a instrui și promova programele de formare.
Recomandările noastre
