Sebastian Ghiță a fost reprezentat în instanță de un avocat angajat de tatăl său, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, care a dispus disjungerea cauzei privind cererea de arestare preventivă a inculpatului formulată de DNA Ploiești în dosarul în care acesta este cercetat pentru trafic de influență, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit documentului, la apelul nominal făcut în camera de consiliu s-a constatat lipsa inculpatului Sebastian Ghiță, pentru care a răspuns, potrivit împuternicirii avocațiale, un avocat din Baroul București.

Avocatul acestuia a arătat că a fost angajat de tatăl lui Sebastian Ghiță, că nu a luat legătura personal cu inculpatul și că nu poate spune unde se află în acest moment fostul deputat.

Tribunalul Prahova a dispus, la data de 1 martie, disjungerea cauzei privind propunerea de luare a măsurii arestării preventive în lipsă a lui Sebastian Ghiță, acordând termen pentru data de 6 martie.

La aceeași dată, instanța a dispus anterior măsura controlului judiciar față de directorul Teamnet, Bogdan Padiu, și administratorul Asesoft, Cristian Anastasescu, decizia nefiind definitivă.

Tribunalul Prahova a acordat, însă, luni, un nou termen de judecată cu privire la solicitarea DNA Ploiești de emitere a unui mandat de arestare preventivă pe numele lui Sebastian Ghiță.

Conform reprezentanților instanței, cererea procurorilor se va judeca în data de 14 martie, decizia de amânare fiind luată din cauza lipsei dosarului de urmărire penală.

Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiță a primit, în perioada 2007 — 2014, pentru contracte atribuite de instituții și autorități publice unor societăți comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei și zece milioane euro.

"În perioada 2007 — 2015 la nivelul instituțiilor publice și autorităților publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziție de programe informatice finanțate din fonduri publice, dar și din fonduri europene, de către mai multe societăți comerciale cu acest profil de activitate și de asocierea dintre acestea și societățile comerciale SC International SRL și SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanțate din bani publici și fonduri europene, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăților comerciale (...) și ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins și primit de la reprezentanții firmelor, declarate ulterior câștigătoare ale procedurilor de licitație, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituțiilor și autorităților contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT și/sau să faciliteze derularea în bune condiții, firmelor ai căror reprezentanți fuseseră contactați, anterior, de acesta", se precizează în comunicatul DNA.

Din comunicatul menționat reiese că, pentru crearea unei aparențe de legalitate în ceea ce privește sumele primite, Ghiță a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operațiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăți, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparțineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.

Procurorii mai susțin că lucrările inserate în facturile emise de societățile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale și umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operațiuni care nu s-au derulat în realitate.

"Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăți comerciale au virat către societățile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet, contravaloarea așa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Acești bani reprezintă contravaloarea influenței promise și exercitate de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituțiile subordonate", se mai menționează în comunicat.

Procurorii mai susțin că, începând cu anul 2010, Ghiță, Padiu și Anastasescu au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a continuat să-și desfășoare activitatea până în 2014. Grupul infracțional a fost inițiat și condus de Ghiță, iar ceilalți doi au avut atribuții bine definite și repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obține foloase materiale prin trafic de influență și spălare de bani.

"Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce privește sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiță Sebastian Aurelian a fost acela care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat și ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanților unor firme IT, în scopul facilitării obținerii de contracte finanțate din fonduri publice și derulării în bune condiții a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA și inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian și să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparență de legalitate, prin dispunerea și/sau semnarea unor documente justificative fictive", se arată în comunicatul DNA.

Pe de altă parte, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că probele procurorilor DNA Ploiești sunt insuficiente pentru a dispuse luarea măsurii arestării preventive în cazul cumnatului lui Sebastian Ghiță, Cristian Anastasescu și al omului de afaceri Bogdan Padiu, se arată în motivarea instanței.

Potrivit documentului, din probatoriul administrat, cauza nu este încă suficient lămurită în ceea ce privește participația penală a inculpaților Cristian Anastasescu și Bogdan Padiu în cadrul grupului infracțional organizat, precum și modalitatea în care inculpații au săvârșit actele de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul Sebastian Ghiță.

"Într-adevăr, din probatoriul administrat în faza de urmărire se conturează suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpații au săvârșit acte materiale care intră în conținutul infracțiunii de spălare de bani, pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lor, dar acest lucru nu este suficient pentru luarea celei mai restrictive măsuri preventive — măsura arestării preventive. (...) Totuși modalitatea în care s-a săvârșit infracțiunea de spălare de bani nu este încă pe deplin clarificată, fiind necesară administrarea și a altor mijloace de probă", se precizează în motivare.