Procesul pierut definitiv de Klaus Iohannis stârnește mari contoverse în spațiul public și în lumea Justiției

Problemele iscate de decizia, de ieri, a magistraților de la Curtea de Apel din Pitești ridică două aspecte esențiale. Astfel, prima parte a hotărârii are ca argument latura civilă a problemelor care vor decurge din acestă decizie. Cea de a doua, latura penală, iar fi putut aduce foloase lui Klaus Iohannis dacă OUG13 ar fi intrat în vigoare. Decizia Curții de Apel Pitești, care a respins contestația în anulare depusă de președintele României, Klaus Johannis și soția lui Carmen, nici nu putea fi alta, susțin specialiștii, decât de respingere. Johannis va trebui să restituie Statului Român și moștenitorilor de drept sumele de bani încasate de la momentul radierii dreptului de proprietate asupra unui imobil din centrul Sibiului, în care funcționează o bancă.

S-a ascuns după proceduri

Potrivit Codului de Procedură Civilă, o contestație în anulare poate fi depusă și admisă de una dintre părțile interesate, în cazul de față, președintele României Klaus Johannis și soția lui, Carmen, doar dacă citarea nu s-a făcut la adresa de domiciliu sau, în cazuri speciale, când instanțele de recurs fie nu s-au pronunțat asupra motivelor de recurs, fie s-au pronunțat doar parțial. Prin urmare, motivul că citația în acest dosar, trimisă uneia dintre părți, familia Baștea, la o altă adresă, din Florida, Statele Unite, nu a mai putut ține în fața judecătorilor. Practic, președintele României a vrut să demonstreze că citarea nu a avut loc și, drept urmare, partea implicată în acest dosar nu s-a putut apăra, iar procesul trebuie rejudecat.

Premieră în Justiție! Poprire pe salariul președintelui

Familia Iohannis a pierdut casa și trebuie ca cei 600.000 încasați din chirie să fie returnați, la care se adaugă dobânzile pierdute de moștenitorii de drept ai imobilului. Dacă familia Iohannis nu va putea să returneze acești bani, moștenitorii de drept ai Elisabetei Antonescu, ai lui Ioan Adrian Oargă, Ancuța Steluța Oargă și Ioan Oargă (urmașii Anei Oargă), se vor putea adresa instanțelor pentru ca banii să fie recuperați din salariul de profesor al lui Carmen Iohannis, dar și împotriva lui Klaus Iohannis, acum președinte. Este pentru prima dată în analele istoriei, când un președinte al României va avea poprire pe salariu. Decizia Curții de Apel Brașov, din 12.11.2015, restabilește drepturile de proprietate ale acestora în defavoarea lui Klaus Werner Iohannis și a Georgetei Carmen Iohannis. Motivarea instanței arată că „certitudinea drepturilor a fost spulberată” prin decizia judecătorilor de la Curtea de Apel Brașov. Mai mult, termenul de prescripție nu a fost înterupt, astfel că părțile pot cere recuperarea sumelor din chiriile încasate de familia devenită acum prezidențială.

În partea a doua a aspectelor, adică în penal, datele stau un pic mai complicat.

OUG 13 i-ar fi fost favorabilă lui Iohannis

Dacă câștigătorii procesului, moștenitorii de drept, se vor adresa procurorilor pentru redeschiderea procesului penal, magistrații pot, după noul Cod Penal, să spună că faptele s-au prescris cu privire la anunime infracțiuni. Dar pentru că Iohannis era primarul Sibiului, la data săvârșirii faptelor, acesta poate fi acuzat de abuz în serviciu. Specialiștii în drept susțin că Ordonanța 13, atât de disputată, i-ar fi fost favorabilă fostului edil Klaus Iohannis, acum președintele României. Avocatul Constantin Florea a explicat, pentru EVZ, că tehnica folosită în cercetarea cauzei „a omorât” dosarul penal. Infracțiunile de care se fac vinovați Klaus Iohannis și soția sa sunt de înșelăciune în convenție și fals în înscrisuri, abuz în serviciu și instigare la fals în înscrisuri. Deși faptele s-au petrecut pe vremea când actualul președinte al României era primar, noul Cod ar putea să stipuleze că a intervenit prescripția faptelor. Nu este, însă, tocmai așa. Pentru că cea care a beneficiat de documetele falsificate, așa cum se înțelege din decizia instanței civile (decizia de ieri a CA Pitești – n.r.) la momentul prezentării înscrisurilor, mama doamnei Carmen Iohannis, era femeie de serviciu la defunct, care a lăsat moștenirea, iar Klaus Iohannis era primarul orașului Sibiu. Deci domnia sa, cu intenție și folosindu-se de calitatea de edil și știind că documentele sunt false, s-a folosit de acte. Deci nu ar trebui să intervină prescripția faptelor. Mai mult, pot să vă spun că OUG 13, cea care regelementa abuzul în serviciu, îi era favorabilă, astăzi, într-un proces penal președintelui de acum și fostului primar al Sibiului, Klaus Werner Iohannis”, a spus avocatul.

Scandalul caselor din Sibiu

Povestea celor două case din Sibiu este una care durează de mai bine de 19 ani. Ea a început de la un fals grosolan, comis de secretarul Primăriei Porumbacu, județul Sibiu, Liviu Munteanu, care a și fost trimis în judecată pentru fals și condamnat de Tribunalul Sibiu la un an de zile de închisoare, cu suspendare, prin care se atesta în fals că un anume Nicolae Baștea ar fi fost moștenitorul celor două case, Eliseu Ghenea.

Ce va trebui să plătească Johannis?

Juridic, nu este clar dacă acești bani vor trebui returnați de familia prezidențială sau nu. Consecința juridică a deciziei Curții de Apel Brașov, de anulare a certificatului de moștenitor, este aceea că proprietatea a fost radiată de pe soții Johannis și trecută pe Statul Român. Ca atare, unii specialiști în drept, consultați de EVZ, susțin că, dacă la mijloc a fost vorba despre o fraudă, și atunci Statul va trebui să solicite familiei Johannis întreaga sumă încasată de pe chirie. Alți specialiști în drept fiscal susțin că, în acest caz, operează prescripția și atunci Statul va putea recupera doar sumele de pe ultimii cinci ani. Pe de altă parte, alți juriști spun că orice sentință operează de la momentul pronunțării pentru viitor și, drept urmare, Johannis va trebui să restituie doar sumele de bani încasate de la acel moment.

Cronologia faptelor

În decizia Curții de Apel Brașov este explicată și cronologia faptelor, sau cum anume au ajuns cele două imobile de la adevăratul proprietar la familia Johannis. De asemenea, presa întreagă a publicat ample anchete pe această temă.

● În 1962 și 1966, cele două clădiri sunt naționalizate de Statul Român de la Eliseu Ghenea, din Porumbacu, care a lucrat în SUA.

● 1991. un anume Nicolae Baștea, care pretinde fără acte că este nepotul lui Eliseu Ghenea, lasă moștenire cele două case, prin testament, lui Ioan Baștea - fiu - și lui Georgeta Lăzuca, care este mama lui Carmen Johannis.

● 1997. Ioan Baștea, Georgeta Lăzuca, dar și Carmen Johannis, dau în judecată Statul Român și solicită anularea decretului de confiscare, dar pierd procesul deshis la Judecătoria Sibiu.

● 1998, la apelul procesului, începe fapta penală, și anume cei trei susțin în fals că Nicolae Baștea a fost nepotul lui Eliseu Ghenea, și a produs o probă falsă, și anume adeverința emisă de secretarul comunei Porumbacu, Liviu Munteanu. În dosarul penal prin care Liviu Munteanu a fost condamnat pentru fals se arată că acesta, în altă ocazie, a atestat tot printr-o adeverință că unicul moștenitor al lui Ghenea a fost un anume Gheorghe Posa.

● 1998. Judecătorii de la Judecătoria Sibiu, în rejudecarea procesului anulează decretul de naționalizare emis de comuniști în cazul lui Ghenea.

● 1999. Carmen Johannis și mama ei primesc jumătate din clădirea situată în Sibiu, la adresa Gheorghe Magheru 35.

● Klaus Johannis și soția Carmen cumpără de la Ioan Baștea, moștenitorul lui Nicolae Baștea, jumătate din clădirea situată pe strada Bălcescu 29, la parterul căreia funcționează celebra bancă, plătitoare de chirie generoasă.

● 1999. Soții Johannis și Ioan Baștea anulează în justiție contractele de cumpărare încheiate de Primăria Sibiu cu familiile Antonescu și Oargă, care sunt situate deasupra spațiului comercial închiriat de bancă.

● 1999. Apar primele semne ale falsului. Un anume Richard Wagner contestă în justiție faptul că Nicolae Baștea nu a fost moștenitorul lui Eliseu Ghenea, dar pierde procesul.

● 2002. Familiile Oargă și Antonescu atacă la rândul lor faptul că Nicolae Baștea, care i-a lăsat fiului, lui Georgeta Lăzuca și Carmen Johannis, toată averea, ar fi cu adevărat moștenitorul lui Ghenea.

● 2005. Procesele pleacă de la Sibiu, unde dreptatea umbla cu capul spart și ajung la Brașov, unde magistrații nu au mai ținut cont de faptul cu Johannis era primarul Sibiului. Astfel, pe parcursul anului 2005, Tribunalul Brașov și, ulterior, Curtea de Apel Brașov au decis, definitiv, să anuleze certificatul de moștenitor din care rezulta că Nicolae Baștea este urmașul lui Eliseu Ghenea. Procesul se referea la imobilul situat pe strada Gheorghe Magheru 35.

● 2008. Famiile Oargă și Antonescu obțin de la Tribunalul Brașov o sentință similară, dar de data asta pentru imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu.

● 2008-2015. Curtea de Apel Brașov a trimis dosarul de trei ori la rejudecare la Tribunalul Brașov. Tot de atâtea ori, judecătorii de la această instanță au decis să anuleze certificatul de moștenitor, obținut prin fals, cu ajutorul secretarului din Porumbacu. Motivul invocat pentru rejudecare a constat în faptul că moștenitorii familiei Baștea nu au fost citați corect la adresa lor din Florida.