Sesizarea lui Tăriceanu, judecată de CCR după 16 februarie. DNA și Guvernul au de trimis puncte de vedere

Părțile implicate au termen până pe 16 februarie pentru a transmite punctele de vedere în legătură cu sesizarea de constatare a conflictului între puterile statului depusă de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat Curtea Constituțională a Românei (CCR). Sesizarea vizează ancheta Departamentului Național Anticorupție (DNA) asupra modului în care a fost elaborat proiectul OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale.

Termenul de judecare a sesizării făcute de Tăriceanu va fi stabilit după primirea punctelor de vedere, potrivit unor surse oficiale citate de Agerpres. 

Președintele Senatului a decis, pe 8 februarie, sesizarea Curții Constituționale în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție. 

„Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a decis sesizarea Curții Constituționale a României, în baza prevederilor art. 146 lit. e) din Constituția României, în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție, componentă a autorității judecătorești, pe de altă parte. Conflictul juridic de natură constituțională pe care președintele Senatului îl aduce în atenția CCR a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanțelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului referitor la modificarea și completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituționale”, se arăta în comunicatul Senatului.

Gabriel Cotabiță a murit la 69 de ani. Dan Bittman: Un solist uriaș, cu un timbru unic. Update

Zborul la Nisa. Subiectul falsificării documentelor aviatice zguduie finalul campaniei electorale. Probleme majore de GDPR

Tăriceanu a considerat că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, „reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”. 

„OUG nr. 13/2017 abordează o temă de politică penală a statului român, or măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului”, se mai arăta în sesizarea trimisă CCR. 

În finalul sesizării, președintele Senatului solicita ca, prin decizia sa, CCR să deblocheze conflictul, „statuând faptul că, pe viitor, organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării actelor normative”.