Parlamentul European votează mâine Rezoluția împotriva României, document care, după ce a devenit public, a stârnit rumoare și controverse. Asta, deoarece politicienii europeni au cenzurat documentul și au scos din conținutul acestuia aspectele referitoare la protocoalele secrete și abuzurile făcute ca urmare a aplicării lor.
Europarlamentarul Victor Boștinaru a declarat, ieri, pentru Evenimentul zilei, că Rezoluția, în forma în care este acum, nu ar afecta cu nimic România, că este un act formal care nu propune sancțiuni. Chiar și așa, eurodeputatul consideră că nu trebuie să se abdice de la principii, „să fim mulțumiți că nu suntem urecheați” și că sunt necesare demersuri din care să reiasă și abuzurile care s-au făcut. „Este absolut regretabil și dezonorant, nu se face nicio referire la protocoalele secrete. Dacă PE riscă să-și asume această ipoteză halucinantă, că este de acord cu astfel de practici, atunci vom cere să le preia și implementeze în toate statele membre”, a afirmat Boștinaru.
Eurodeputatul a spus că astăzi va traduce în engleză luarea de poziție a președintei Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, și o va face să circule în plenul Parlamentului. Gârbovan a făcut o analiză complexă a textului Rezoluției și consideră că acesta „sub pretextul că apără statul de drept desconsideră însăși valorile cuprinse în convențiile și tratatele invocate în preambul, valori pe care s-a fondat Uniunea Europeană”.
Președinta UNJR a făcut referire la subiectivismul cu care a fost tratată România. „Văd că politicienii de la Bruxelles sunt preocupați de articole de lege ce nu au intrat în vigoare, dar nu scot un cuvânt despre doveditele protocoale secrete încheiate de Justiție cu Serviciul Român de Informații. Să fie acesta „statul de drept european” pe care acești politicieni de la Bruxelles îl suțtin și în țările lor, unul în care independența justitiei și drepturile și libertățile individuale sunt „securizate” de servicii secrete în baza unor protocoale secrete?”, a scris Dana Gârbovan. Judecătoarea a apreciat documentul drept „un fel de ciorbă, în care fiecare grup politic european, împreună cu partidele lor aferente din Romania, și-a introdus propriile slogane, pentru vădite motive electorale”
Recomandările noastre
