Artmark scoate mâine la licitație câteva pagini dintr-un ghid Montparnasse pe care marele Constantin Brâncuși a mâzgălit, în 1924, primele schițe ale unor sculptori nemuritoare. Povestioara (înșirată mai jos) acestor file semnate de geniul din Hobița este, la rândul ei, încântătoare.

1924, Paris, Franța. Constantin Brâncuşi, împreună cu mai mulţi prieteni artişti, stau la o masă în celebra Café de la Rotonde din Montparnasse. Ceasurile sunt înaintate. Se râde, se bea, se discută despre artă. Și despre femei probabil... La un moment dat, Brancusi, cum îl numeau francezii, cere chelnerului un ghid al Montparnasse-ului şi schiţează din câteva linii obsesiile sale de-o viaţă: un cap de femeie (o „Muză adormită”, semn că artistul nu o uitase pe frumoasa baronesă Renée Irana Frachon, care îi pozase în perioada 1909-1910) şi Coloana fără sfârşit, căreia peste ani îi va da viaţă la Târgu-Jiu.

În anii ’30, ghidul va ajunge în posesia lui Ion Alexandrescu (cioplitorul lui Brâncuși din perioada 1937- 1938 în cadrul proiectelor monumentale din ansamblul sculptural din Târgu Jiu). Din această colecţie istorică, schiţele „La Colonne sans fin/La muse endormie” (Les Guides de Paris) au ajuns la Licitația de Toamnă - Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești din data de 31 octombrie 2018. Prețul de pornire pentru aceste senzaționale schițe este 10.000 €, unul mai degrabă modest.

Tovarășul Tănăsie încearcă să dea jos Coloana cu tractorul!

Gândită la Paris, în Montparnasse, Coloana fără sfârșit a lui Brâncuși avea să sprijine cerul Olteniei, la Târgu Jiu, încă din 27 octombrie 1938, când a fost inaugurată. Dincolo de câteva episoade șocante, consumate odată cu instalarea regimului comunist în România, în care autoritățile gorjene au solicitat, la centru, dărămarea „simbolului falic”, s-a mai consumat unul, după anii ’50. Pe cât de aiuritor, pe atât de șocant: tovarășul Tănăsie Lolescu încearcă să dea jos Coloana cu tractorul, pentru a o vinde la fier vechi!

Utilajul agricol s-a ridicat de fund

S-a întâmplat - după cum a povestit ulterior chiar autorul acestui gest nebunesc - în primăvara anului 1953, pe când tovarășul era activist, deputat și membru în comitetul executiv al Consiliului popular al orașului Târgu Jiu. Din dorința aprinsă de a strange bani pentru organizarea Festivalului Mondial al Tineretului (care se organiza la București), Lolescu a percutat: „Coloana jos și să scoatem bani!” Tovarășul se gândea la fierul din miezul coloanei, pe care l-ar fi putut extrage și valorifica. Doar că socoteala - Slavă Domnului! - nu s-a potrivit. Mai întâi, ajutat de tractoristul Milotin, Lolescu a legat lanțurile de Coloană și a tras cu tractorul. Surpriză, însă: s-au rupt lanțurile! Tovarășii n-au renunțat însă. S-au urcat pe acoperișul tractorului și au legat lanțurile mai de sus, cu scopul de a dărâma pur și simplu Coloana. Ghinion! Tractorul s-a ridicat de fund, atârnând, neputincios, în lanțuri. Au mai încercat o dată, dar din nou s-au rupt lanțurile. Până la urmă, tovarășii au renunțat la distrugerea simbolului burghezo-moșieresc, iar noi o putem admira (și scrijeli, din păcate) astăzi în toată splendoarea ei.

57,3 milioane de dolari pentru a șasea muză adormită

În 1909, Constantin Brâncuşi a creat prima „Muză Adormită”, din marmură, adică aceea aflată acum la Washington, şi din această piesă de marmură a făcut o machetă din ghips din care a creat alte şase piese din bronz. Cea de-a şasea sculptură din bronz din această serie a fost vândută anul trecut, la New York, pentru 57, 3 milioane de dolari!