A trecut și testul Referendumului, consultarea poporului pentru o problemă actuală cu efecte uriașe în viitor. În viitorul acela în care și Dragnea, și Preafericitul, și jumătate din partidele de azi, și chiar mulți dintre noi vom fi oale și ulcele. Ne vor pomeni, însă, urmașii și cărțile de istorie că, sub diferite pretexte (unele de-a dreptul ilare) n-am fost în stare să susținem un Referendum civic, cu o temă majoră pentru societate.

Nu am susținut niciun moment că românii trebuie să voteze DA fiindcă sunt conservatori și creștini, sau să voteze NU ca să fim europeni, ca să-i dăm una peste bot lui Dragnea etc, etc. Am militat și voi milita pentru dreptul câștigat în decembrie 1989: acela de a deține puterea printr- un vot liber, fie el exercitat doar la 4-5 ani sau atunci când e nevoie ca poporul să se exprime. Era într-adevăr CEVA ca Referendumul să pice fiindcă 20-25% din electorat vota NU, dar cu o prezență la vot de peste 30%! Asta DA palmă peste bot dată clasei politice, dacă asta era problema! Abia atunci se putea spune că românii sunt europeni, că s-au prins că toate partidele plus alții care contează mereu în istoria acestei țări au prostit poporul cu o nadă numită Referendum cu temă sexuală. Puteam să ne bucurăm că poporul și-a dat seama că toată tevatura este în favoarea interesele politicienilor, a globalismului care acaparează planeta și a ce mai vreți, căci opiniile sunt diverse.

Dar, cu un eșec răsunător de 40 de milioane de euro, cu o prezență la vot de doar 4 milioane din 19 milioane de români și cu scuze de genul „și boicotul e o formă democratică de a-ți exprima votul”, pentru ce să ne înfoiem că suntem cocoși?! În schimb ei, politicienii din toate partidele, îmi par niște șacali care s-au repezit să tragă din toate părțile din hoitul calului răpus. Cum s-au anunțat rezultatele au început să muște și să se laude cu strategia și bucata lor mai mare, ba chiar să se sfâșie între ei, membrii ai aceleași haite.

De pe margine, bucurându-se eclatant de spectacolul vânătorii, membrii comunităților gay se declară câștigătorii Referendumului și ai războiului cu Liviu Dragnea plus PSD și declară că rezultatul votului e primul pas către ceea ce numesc ei normalitate. Mesajul de felicitare transmis de ministrul de Externe al Olandei i-au trimis, pe bună dreptate, de-a dreptul în extaz civic, manifestat pe rețelele de socializare în fel și chip. Creștinii noștri ortodocși, majoritarii adică, nu cred că știu ce a transmis BOR și Patriarhul Daniel în mesajul de ieri, după ce au aflat rezultatul Referendumului.

Bun, ați înfrânt, beligeranților, dar cu copiii ce facem în viitor? Promiteți că-i lăsați needucați sexual după modelul LGBT?

​Pe mine și pe alții care se informează mai mult nu ne sperie adopțiile de cupluri gay, căci ele există și acum și se desfășoară cu multă discreție. Problema de dezbătut este legată de pașii ce vor urma după propria înțelegere a rezultatului plebiscitului de către membrii comunității LGBT, dar și despre modelul educațional, practicat în țările pro-gay.

Evenimentul zilei a publicat, de-a lungul vremii, situații șocante din școli europene, americane sau canadiene, unde părinții copiilor încercau să se împotrivească unor metode educaționale catalogate ca aberante. De curând, am citit despre o altă situație, impusă de lege, relatată de un jurnalist american pe blogul său (Todd Starnes). Dacă la noi s-ar petrece așa ceva, nu cred că s-ar umple Piața Victoriei, însă toată presa, scrisă, audio și video, ar mitralia Guvern, Parlament, Președinte, partide. Pe scurt, o poveste pe care nu ne-am dori-o niciodată în societatea noastră.

Părinții din Orange County, California au reclamat și au protestat fiindcă nu pot avea opțiunea de a refuza lecțiile legate de identitatea și expresia de gen sau de orientarea sexuală. Ei au făcut un memorandum care trebuia să fie o revizuire juridică cuprinzătoare a Legii privind sănătatea tinerilor din California. „Instanțele au considerat că părinții nu au dreptul constituțional de a depăși hotărârile legiuitorului de stat sau ale districtului școlar cu privire la informațiile pe care copiii le vor primi în clasa școlii publice”, se arata în memorandum.

Situația, descrisă de jurnalistul american, a fost confirmată de Districtul Școlar, care a precizat că nu există scutire asupra „instrucțiunilor, materialelor sau programelor care discută genul, identitatea de gen, expresia genului, orientarea sexuală, discriminarea, hărțuirea, intimidarea, relațiile cu familia”, dar că la lecție „nu se discută despre organele reproductive umane și funcțiile lor”. De asemenea, ca o conciliere, se spune că „părinții sunt liberi să le explice copiilor că nu sunt de acord cu unele sau cu toate informațiile prezentate în programul de instruire și că pot săși exprime opiniile cu privire la aceste subiecte”.

Ei, vom ajunge și la faza aceasta, printr-un OUG sau o lege „democratică”? În cât timp? Și ce va mai urma, cât vor putea fi îngrădite drepturile părinților? Mai lăsăm pragul majoratului până la 18 ani sau e inutil dacă un puști poate decide la 10 ani că vrea să fie ceea ce nu era când l-a născut mămica lui?