Pe stil nou, ieri a împlinit 190 de ani unul dintre supergreii literaturii din toate timpurile și spațiile planetei nostre: Lev Nikolaevci Tolstoi
Un scurt portret remarcabil realizat de Paul cernat, profesor, scriitor și critic literar: „Forța de iradiere a gîndirii sale artistice, sociale și religioase a fost enormă, prolificul Lev «fecundînd» deopotrivă filosofia (Șestov) și politicul (Gandhi i-a fost discipol asumat, pe linia nonviolenței pacifiste). Chiar dacă Dostoievski îl «învinge» prin paroxismul aproape inuman, sau metauman, al meditației, bătrînul Lev nu poate fi bătut în materie de forță narativă - o epică profetică, de respirație amplă cît istoria europeană și eurasiatică a secolului 19, dar cu complexități greu analizabile”.
Mai departe: „A trecut în tinerețea sa zvăpăiată, ca ofițer în preajma Războiului Crimeei, și prin Țările Române. A stat și prin Chișinău o vreme (s-a întîmplat ca, ajuns prima oară acolo, să stau într-un hotel de lîngă fosta lui locuință...). Răzvrătit, după criza interioară din 1880, împotriva propriei clase, a propriei concepții și credințe (adversar al Bisericii Ortodoxe Ruse și apărător al creștinismului originar), contele moșier (dedicat nevoiașilor) de la Iasnaia Poliana a publicat, ca «luminător al poporului», multe broșuri de pedagogie socială și morală - una dintre ele a ajuns, nu știu cum, în podul bunicii mele de la țară, unde am descoperit-o în copilărie”.
„Aș reciti oricînd Război și pace, Anna Karenina, trilogia autobiografică sau Învierea (dar și piesele de teatru - Puterea întunericului, Cadavrul viu...). Recitesc periodic, cu admirație reînnoită, capitala Moartea lui Ivan Ilici, nefinalizata Însemnările unui nebun, «scandaloasa» Sonata Kreutzer, dar și Trei morți, Ceresc și pămîntesc, Părintele Serghi, povestirile din Sevastopol sau povestirile de război (cele din Caucaz în primul rînd, cu Hagi-Murad în frunte)”, apreciază Cernat.
„Jurnalul, formidabil, îmi e doar parțial accesibil (ar merita parcurs și în paralel cu al soției, Sofia Andreevna). Nu i-am citit suficient, între altele, scrierile sociale și cele religioase, deloc romanul Fericirea vieții de familie, unele texte memorialistice și destule povestiri; dar îmi propun să remediez. Probabil, cel mai puternic impact literar l-a avut asupra marii proze realiste americane. Audiența și influența sa în România a fost, desigur, enormă (de la prima traducere, în Contemporanul din 1885), dar nu cunosc decît un singur roman care intră, masiv, pe frecvența lui Lev: În preajma Revoluției de Constantin Stere”.
Recomandările noastre
