Săptămâna trecută a explodat un scandal enorm care vizează cea mai mare spălare de bani concepută și pusă în operă în favoarea familiei lui Vladimir Putin și a serviciilor secrete ruse. După scandalul ce a vizat Republica Moldova și Kazahstanul, de această dată vizată este Danske Bank, cea mai mare bancă daneză, cu precădere filiala sa din Estonia, care a lucrat cu banii non-rezidenților. Este vorba despre o sumă de 150 de mld de dolari vehiculați între 2007 și ziua de azi, din care o parte provin din acțiuni ilegale și au urme de sânge pe ei, potrivit presei internaționale.

Numai anul 2017, când a pornit investigația, prin filiala estoniană a băncii daneze s-au spălat 28 miliarde de euro, bani ruși, de unde cel mai mare scandal de spălare de bani din istoria Europei a explodat. Expunerea publică a avut loc după ce firma americană Promontory Financial, angajată de Danske Bank, a prezentat raportul afacerii. Primele semnale veniseră în septembrie 2017, când presa daneză, în speță ziarul Berlingske, expusese faptul spălării a 2,4 miliarde de euro, bani azeri murdari de prin aceeași bancă, în același mecanism, pentru ca în luna iulie să explodeze partea cea mai mare a afacerii, 7 miliarde de euro, bani ruși spălați între 2012-2015.

Însă enormitatea a apărut abia după rapoartele concrete și depline și investigația pornită de bancă. Firește că datele au venit din interior. Probabil că nu am fi aflat niciodată despre întreaga afacere, nici măcar despre magnitudinea sa, până când o sursă internă nu a identificat banii familiei Putin și banii din serviciile ruse care tranzitau conturile băncii. Aici a fost dată alarma, iar ce a urmat a fost o investigație deplină a magnitudinii spălării de bani. De menționat că, deși afacerea a fost testată și declanșată încă din 2007, ea nu a început să ruleze cu viteză decât foarte târziu, anul trecut.

Reglementatorii bancari danez și estonian au avertizat din 2012, respectiv 2013, despre slăbiciunile interne ale băncii în supervizarea tranzacțiilor non-rezidenților, dar evaluările interne au dus la închiderea operațiunilor semnalate abia în 2015, iar alarma a apărut abia după ce afacerea a izbucnit în presa daneză, în 2017, când s-a trecut la evaluarea deplină a acestui tip de tranzacții.

Ca să fim corecți, nu e prima asemenea spălare de bani care are loc în Europa. Și nu vorbim aici de Laundromatul prin Republica Moldova via bănci estoniene și letone, fiind vorba despre state proaspăt intrate în UE. Astfel, banca britanică HSBC a spălat 760 de mld de euro în 2012, bani ai cartelurilor mexicane de droguri, în timp ce Deutsche Bank a spălat 9 miliarde bani ruși. Dar, prin comparație, cele 150 mld USD în discuție, din care 28 mld euro într-un singur an, sunt record absolut și incomparabil ca ordin de mărime față de acțiunile anterioare. Iar consecințele vin în cascadă.

Mai întâi, Danske Bank a pierdut reputația seriozității și respectului față de reguli. Apoi, valoarea acțiunilor a pierdut un sfert din valoare în acest an, iar șeful tranzacțiilor internaționale, Lars Morch, a demisionat, în timp ce întreaga conducere a băncii se clatină și e puțin probabil să ajungă la sfârșitul anului în funcție. Numai joi, când scandalul a ieșit în Financial Times, pe baza raportului, acțiunile au scăzut cu 6% și cu 7,5% până la sfârșitul săptămânii. Dar necazurile vizează și răspunderea penală, autoritățile daneze anchetând 26 de oficiali ai băncii pe baza acestui raport.

În plus, nu trebuie uitat că sancțiunile externe se acumulează. SUA a sancționat HSBC anterior pentru afacerea cu banii din droguri, printr-o amendă de 1,9 mld dolari în 2012, și ar putea reacționa proporțional, mult mai dur, în acest caz, mai ales că Danske Bank are program de bonduri pe dolari și credite în dolari, manevrând toate tranzacțiile din Laundromatul filialei estoniene în dolari. Afacerile din 2015 ale filialei estoniene vizează exclusiv bani veniți din state de risc, așa cum sunt ele cotate la nivel mondial, respectiv state cu sisteme slabe de control și supraveghere a tranzacțiilor și spălării de bani precum Rusia, Republica Moldova și Azerbaidjan.

Ancheta pentru toți banii spălați a intervenit abia în 2017, după apariția scandalului în presă, când s-a apelat la firma americană specializată tocmai pentru a identifica ce s-a întâmplat încă din 2007. De altfel, chiar din octombrie anul trecut, autoritățile franceze au lansat investigații formale împotriva Danske Bank, iar de la statutul de anchetat, banca a ajuns doar martor care a asistat(favorizat?) tranzacțiile anchetate de către Paris. Actualele poziții vocale ale politicienilor danezi pentru legi mai dure și mai ferme sunt, evident, tardive. Ministrul Afacerilor din Danemarca, Rasmus Jarlov, a anunțat vineri că, cel mai probabil, tranzacții ilegale s-au derulat prin Dasnke Bank și că ele sunt investigate

. Jarlov este responsabil de legislația fiscală și spălătoria de bani ar putea să-i încheie și lui cariera politică. Reacția are loc abia după apariția în Wall Street Journal a investigației vorbind despre cei 150 miliarde de dolari spălați în Danske Bank între 2007 și 2015, fără sesizarea anterioară a autorităților daneze și fără a considera măcar investigațiile publicate de presa daneză, și arată clar superficialitatea sau complezența, dacă nu participarea vinovată la întreaga afacere, a autorităților daneze de prim rang.

Fostul șef al tranzacțiilor internaționale al băncii, Thomas Borgen, de care se leagă marea parte a perioadei incriminate, și-a cerut scuze publice că nu a acționat mai din timp pentru a preveni spălarea de bani. Concluziile finale al investigației interne sunt obligatorii a fi publicate de către banca însăși până la sfârșitul lunii, când un nou cutremur se așteaptă, cu consecințe pe toată linia pentru bancă și pentru sistemul bancar danez, dar și efecte majore la nivel politic.