Ultima săptămână a negocierilor între Beijing și Washington a arătat semnele cele mai îngrijorătoare ale escaladării războiului comercial, cu un impact major asupra economiei mondiale. Toate semnele sunt negative: informații reduse, dar cazuri particulare scăpate presei, lipsa unei declarații finale a negocierilor de două zile, absența oricărui semn sau indicație privind o viitoare rundă de negocieri în continuarea celei prezente, în timp ce continuă audierile la Departamentul Trezoreriei pentru introducerea unei noi runde de taxe suplimentare, cel mai probabil în septembrie-octombrie.

La originea disputei comerciale se află deficitul comercial de 375 miliarde de dolari între cei doi giganți mondiali. Evaluarea macroeconomică a subiectului a făcut ca Donald Trump să anunțe, încă din perioada campaniei electorale, eforturi de reechilibrare bazate în special pe taxe introduse pe categorii de produse importante. Anul trecut, negocierile bilaterale au dus la un plan de 100 de zile în care abordarea era una soft, de reechilibrare graduală, pas cu pas, nuanțată și fără forcinguri, a schimburilor comerciale, în așa fel încât să fie atins dezideratul echilibrului comercial(în fapt viza doar jumătate din deficit, 200 miliarde de dolari din cele 375 ale deficitului curent American). Metoda convenită atunci era aceea de a combina instrumentele, între accesul american mai permisiv pe piața chineză și importul de noi produse de către China de pe piața americană, pentru a echilibra situația.

Iată că această abordare nu a dat rezultatele scontate, așa încât, pentru schimburi în valoare de 200 miliarde de dolari, se caută formule de taxe introduse produselor chineze pentru a compensa acest deficit comercial. Acțiunea a început cu primele 50 miliarde vizate, care ar putea aduce 16 miliarde de dolari extra-taxe sau ar produce un echilibru descurajând produsele chineze vizate, care au producție alternativă la nivel american sau global.

Pozițiile sunt greu conciliabile: China susține că a respectat regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), către care va îndrepta procesele de sancționare. Mai mult, amenință cu măsuri de retorsiune la nivelul taxelor, vizând produsele americane. SUA susține că a abordat o poziție dură din cauza furturilor intelectuale, a transferului tehnologic fără respectarea drepturilor de autor, a procedurilor de înlocuire de pe piața chineză a importurilor prin calchierea lor de către firme chineze și acțiunea guvernamentală programatică a Beijingului pe această direcție, astfel că firmele americane care intră pe această piață au viață scurtă, atât cât să se preia ideile și produsele și să se creeze companiile clone chineze pentru același tip de produse.

În plus, reproșul vizează supraproducția chineză ca acțiune programatică a economiei Beijingului, subvenționată de stat, pentru a inunda piața americană și pentru a prezenta produse cu costuri foarte reduse datorită numărului mare și a calității în general mai reduse, dar suficiente pentru a funcționa. Mai mult, fiabilitatea acestor produse este redusă, deci reclamă, în timp mai scurt decât durata de viață a produselor occidentale echivalente, schimbarea lor - deci un nou consum – și mai ales schimbarea de generație din cauza uzurii morale. Totul fără investiție tehnologică proprie.

E clar că relația nu poate fi deblocată la nivelele inferioare, de natură tehnică. Mai mult, abordarea este dură și nici nu s-a mai vorbit despre susținerea importurilor unor noi produse din SUA, deci o creștere a comerțului pentru reechilibrare. SUA merge pe suprimarea produselor chineze de pe piață, prin taxe și reducerea consumului domestic de asemenea produse. Totuși partea chineză a anunțat că discuțiile au fost „constructive” și „sincere”, o dovadă a înclinației spre negociere și găsirea de soluții, cu referire la înțelegerile anterioare nesatisfăcute pe domeniul puilor chinezești gătiți, de exemplu, un caz discutat ce arată deschiderea la compromis, dar cu avantaje pe alte piețe ale chinezilor.

Contra-argumentul american vine de la exemplul Micron Technology căreia o curte de justiție din China i-a interzis, în luna iulie, temporar să vină pe piața unde era și unde vindea semiconductoare, în timp ce pe aceeași piața intra firma clonă taiwaneză, United Microelectronics Corp (UMC), urmată de eliminarea competitorului original de pe piața chineză și înlocuirea cu cel ce furase tehnologia, practica competiția incorectă și furtul intelectual. De fapt, UMC a fost dată în judecată în California pentru furtul de tehnologie, într-un caz civil. E doar cel mai recent caz, din iulie anul curent.

Partea americană ar fi semnalizat chinezilor că perspectiva judecării cazului la OMC, după regulile Organizației Mondiale a Comerțului, este superfluă, din cauză că are suficiente argumente de comportament necompetitiv în cazuri particulare vizate de taxe pentru a arăta că e în dreptul său să reacționeze. Și partea chineză a reacționat, în organele sale de presă – Global Times, ziarul Partidului Comunist Chinez -, insistând asupra probabilității crescute a extinderii războiului comercial și insistând că ambele părți au rămas cu disputa la teme strict comerciale și nu au extins-o în alte domenii.

Partea chineză speră ca disputa comercială să nu atingă alte domenii, o afirmație ce poate suna și ca amenințare, în egală măsură, la adresa Statelor Unite.