Prefecții tehnocrați au ascuns avertizările SRI. Pesta porcină, cronica unui dezastru anunțat

Prefecții tehnocrați au ascuns avertizările SRI. Pesta porcină, cronica unui dezastru anunțat

Încă o confirmare a faptului că autoritățile nu au luat măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului care a condus la uciderea a sute de mii de porci vine din partea serviciilor secrete. Oficiali guvernamentali și din rândul administrației publice au dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, că toți factorii responsabili din Guvern și conducerile județene au primit informări de la SRI, încă din anul 2016, despre riscurile răspândirii bolii în țara noastră.

Riscul unei epidemii de pestă porcină africană, care ține de siguranța națională, a intrat în atenția Serviciului Român de Informații (SRI) care a atenționat autoritățile să ia măsuri împotriva virusului letal, încă din anul 2016. Informația a fost confirmată, pentru „Evenimentul zilei”, de responsabili din instituții guvernamentale, dar și din administrația publică locală.

Concret, SRI a transmis informări către toți factorii responsabili, începând cu Guvernul României, ministerele abilitate să ia măsuri, prefecților, președinților de consilii județene, în general celor responsabili cu punerea în practică a planului de intervenție pentru pesta porcină africană, constituit pe baza Directivei 2002/60/ CE a Comisiei Europene.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Responsabilii guvernamentali

Auditul efectuat, în România, de specialiști ai CE, în 2017, arată și cine trebuia să se ocupe de prevenire și de măsurile împotriva răspândirii virusului. Astfel, responsabilitatea gestionării animalelor sălbatice, în speță mistreții care au adus boala în țara noastră, revine Ministerului Apelor și Pădurilor. Apoi, Planul Național și manualul operațional arată că Centrul Național de Control a Bolii este condus de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) care îl deleagă pe președintele ANSVSA (șeful serviciilor veterinare) să pună în aplicare planul de intervenție și să controleze focarul. La nivel județean, Centrul Local de Control al Bolii este condus de prefect - reprezentantul MAI în teritoriu.

 

Documente dispărute

În perioada în care SRI a transmis informările legate de pericolul care îl reprezintă pesta porcină africană, la cârma țării se afla Guvernul Dacian Cioloş care a condus România din 17 noiembrie 2015 până în 4 ianuarie 2017. De asemenea, prefecțiii au fost numiți de tehnocrați, în aceeași perioadă. În mod surprinzător, întrebat despre informările SRI, din anul 2016, George Adrian Paladi, actualul prefect de Brăila, acolo unde sunt eutanasiați 140.000 de porci, ne-a declarat că nu știe nimic despre documentele serviciului secret.

Mai mult, oficialul guvernamental ne-a declarat că, „dacă fostul prefect a primit o astfel de informare, mie nu mi s-a adus la cunoștință”. Paladi a adăugat că astfel de documente nu se transmit de la un prefect la altul. „Din ianuarie 2017, eu nu am primit informări de acest gen”, a adăugat prefectul. Paladi a mai spus că la fiecare întrunire a Comitetului de urgență pentru combaterea pestei porcine africane participă și un reprezentant al SRI.

 

Zonă de risc din 2015

Începând cu 2015, un program de supraveghere a pestei porcine africane în România a fost aprobat și a beneficiat de sprijin financiar din partea Comisiei Europene. Decizia a fost luată după ce, începând cu ianuarie 2014, boala s-a răspândit în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

Ca răspuns la această evoluție, Comisia Europeană a dezvoltat o strategie pentru statele membre afectate și pentru cele cu un risc crescut de apariție a bolii. Se considera, atunci, că România are un risc crescut de apariție a pestei porcine africane dinspre țările limitrofe non-UE, Ucraina și Moldova.

În decembrie 2016, pesta porcină africană a fost confirmată în Ucraina, la mai puțin de 10 km de granița cu România. În consecință, auditul efectuat, în februarie 2017, de experții CE, s-a concentrat în principal asupra celor opt județe cu risc: Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea.

 

Zece județe afectate

Conform ultimelor date transmise de ANSVSA, virusul pestei porcine a fost confirmat în 156 de localităţi din zece judeţe, unde s-au înregistrat 725 de focare. Județele afectate sunt: Satu-Mare, Sălaj, Bihor, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov.

 

Virus mortal, răspândit în 33 de țări

Locul din care a izbucnit acest tip de pestă este Africa, motiv pentru care a căpătat denumirea de pestă porcină africană. Datele oficiale arată că pe acel continent se află vectorul principal şi rezervorul de virus. S-a răspândit, ulterior, pe alte două continente: America de Sud și Europa.

Africa Centrală şi Estică: Angola, Republica Democratică Congo, Uganda, Zambia, Malawi şi Mozambique.

Africa de Vest: Arhipelagul Capului Verde, Senegal, Gambia, Camerun şi Guinea Bissau. Din 1996, au evoluat episoade în Coasta de Fildeş, Benin, Togo, Nigeria şi Ghana.

America de Sud: Brazilia.

Europa: Italia, Portugalia (1999), Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, Rusia, Belarus, Republica Moldova, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, Ungaria, România (din 2017).

 

Supraviețuiește în carnea congelată

Pesta porcină africană (PPA) este o boală periculoasă, fără tratament sau vaccin în momentul de față, care afectează speciile domestice și sălbatice de porcine. Virusul pestei porcine africane se transmite prin contact direct sau indirect între animale, prin hrănirea animalelor cu lături care conțin carne sau produse secundare care provin de la animale infectate, căpușe care s-au hrănit din animale infectate, sau chiar prin ustensile, haine, furaje contaminate. Virusul PPA supraviețuiește timp de 6-10 zile în fecalele animalelor infectate, până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mult.

Prefectul de Brăila: „Am dat ordin de eutanasiere”

George Adrian Paladi (foto), prefectul județului Brăila a anunțat că a semnat, încă de sâmbătă, ordinul de eutanasiere a celor 140.000 de porci de la ferma de porci din Gropeni, cea mai mare din România și a doua ca mărime din Europa. „Am avut întârzieri din cauză că a durat mai mult decât ne așteptam pregătirile, respectiv găsirea locurilor în care să cărăm porcii, săpatul gropilor pentru incinerare și alte astfel de lucruri de ordin administrative. Avem avizul comisiei de despăgubire, iar eutanasierea a demarat astăzi (marți n.r.)”, a declarat, pentru EVZ, prefectul Paladi. Oficialul Guvernului în teritoriu a anunțat, de asemenea, că „în acest moment nu mai avem nici un caz de suspiciune a pestei porcine africane în județul Brăila”. De asemenea, în fermă din Tichilesti cu un efectiv de aproximativ 35.000 de capete porcine, activitatea de eutanasiere este în desfășurare.

 

Ministerul Apelor o scaldă

La solicitarea „Evenimentul zilei”, Ministerul Apelor și Pădurilor ne-a transmis: „Referitor la solicitarea dvs, având în vedere datele deținute de direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, vă informăm ca nu a existat un flux de comunicare pe tema pestei porcine între Serviciul Român de Informații și instituția noastră”.