Proiectul de organizare a Aparatului de Război al PCR, conceput de Emil Bodnăraş în 1943
- Evenimentul Istoric
- 20 iulie 2018, 12:34
Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, în care propunea reînfiinţarea de urgenţă a Comisiunii Centrale Speciale, organizarea Grupului Operativ Central, formarea prin intermediul grupului a unui număr de instructori care să se deplaseze în regionale şi să ajute la organizarea aparatului regional.
Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, în care propunea reînfiinţarea de urgenţă a Comisiunii Centrale Speciale, organizarea Grupului Operativ Central, formarea prin intermediul grupului a unui număr de instructori care să se deplaseze în regionale şi să ajute la organizarea aparatului regional. Proiectul, care se referea în special la acte de sabotaj împotriva armatei române şi a celei hitleriste, venea pe fondul înaintării Armatei Roşii spre graniţele noastre.
Ion Antonescu: Apăr tot!
Bodnăraş arăta că germanii erau obligaţi să organizeze rezistenţa pe linii succesive, iar în “ce priveşte Comandamentul român, Ion Antonescu este decis să secondeze această acţiune, după cum rezultă dintro declaraţie făcută recent unui delegat naţional-ţărănist: Eu apăr bugul, apăr Nistrul, apăr Prutul şi Dunărea, apăr Siretul, apăr Carpaţii. Apăr tot”. Apoi Felix scria ultimele informaţii pe care le deţinea pentru a confirma hotărârea Mareşalului: “Reînceperea lucrărilor de fortificaţie între Galaţi-Folteşti (linia Prutului), revizuirea şi camuflarea cazematelor în zona Vădeni-Baldovineşti-Cotul Lung (linia F.N.G.), începerea de lucrări militare în zona Odobeşti-Panciu şi în munţii de la vest de această zonă (li-nia Carpaţilor), inaugurarea liniei ferate Bucureşti-Mogoşoaia- Urziceni-Făurei, ca o nouă linie de aport pentru zona fortificată F.N.G., construcţii de şosele în întreg spaţiul cuprins între punctele Buzău-Brăila-Galaţi- Fo
Dovada spiritului de luptă
Bodnăraş preciza că operaţiile ofensive ale Armatei Roşii trebuia “să se concentre ze cu toată vigoarea tot asupra acestor linii” pentru a zdrobi forţele adverse în unul dintre cele mai importante teatre de război. În concluzie, susţinea el, România devenind teatru de război, “partidul, prin acte de război bine concepute, bine organizate şi bine executate va trebui să facă dovada spiritului său de luptă, a capacităţii sale organizatorice şi a legăturii sale cu interesele vitale ale majorităţii covârşitoare a poporului nostru. Şi numai prin asemenea acte va putea face astăzi această dovadă”. Pentru asta, “elemente dintre cele mai bune, mai devotate şi mai hotărâte ale partidului trebuesc trecute la munca specială de război. Cu ajutorul lor trebuieşte ridicat, în timpul cel mai scurt, un aparat puternic şi bine închegat, la îndemâna partidului, cu ajutorul căruia maşina de război hitleristă şi susţinătorii ei să poată fi loviţi în mod organizat”.
O armă de izbire puternică
Ce înţelegea Emil Bodnăraş prin maşina de război care trebuia combătută de partid? “Comandamente, trupe, ser-vicii, apoi armătura economică ce alimentează armatele, mijloacele de comunicaţii şi transmisiune, aparatul administrativ al Statului care asigură funcţionarea maşinii şi, în sfârşit, aparatul politic care o susţine”. Dar asta nu era tot: “Creiat astăzi cu misiunea precisă de a lovi maşina de război hitleristă şi susţinătorii ei, aparatul acesta, experimentat în luptă, va trebui să devină în mâna partidului o armă de izbire puternică în perioada luptei pentru cucerirea puterii politice, pentru că după aceasta, adaptat la noile condiţiuni, să treacă pe frontul luptei cu contra-revoluţia şi să garanteze securitatea internă a noului stat”.
“Aparatul de război al PCR” gândit de Felix avea cinci Diviziuni, dintre care a IV-a era cea Politică, al cărei „executor responsabil este al treilea membru al CCS”. “Unităţile de acţiune” ale aparatului erau formate din echipe, grupe, detaşamente, iar “pentru acţiunile de sabotaj, numai echipa formează o unitate permanent constituită. Grupa şi detaşamentul sunt unităţi care se constituiesc numai în vederea unei acţiuni deosebite şi numai pe timpul cât această acţiune durează. Odată acţiunea terminată, grupa sau detaşamentul încetează a fiinţa, despărţindu-se pe echipe”. El specifică faptul că formele de organizare de mai sus nu sunt valabile pentru formaţiunile de partizani, organizarea acestora “va fi indicată de către Grupul Operativ Central în instrucţiuni speciale”.
Embrionul viitoarei Securităţi
Diviziunea I Informaţii avea misiunea de a culege informaţii despre comandamentul militar, german şi român, adică ofiţerii care îl compun, calitatea lor, manifestările lor sub raport politic, situaţia lor materială şi familiară, locuinţele lor etc.; trupe; servicii; industria de război, adică numărul lucrătorilor, starea de spirit din întreprinderi, elemente simpatizante cu lupta patriotică, modul de acces la întreprindere îndeosebi noaptea, condiţiunile de pază etc.; guvern, adică persoane, calitatea lor, situaţia lor materială, locuinţa membrilor cei mai importanţi, deplasările lor etc. Mai erau puse sub observaţie “aparatul represiv, poliţia, siguranţa, jandarmeria, justiţia militară, închisori, lagăre, elementele principale din acest aparat, toate datele lor personale, locuinţele acestor elemente cât şi a tuturor celor care participă direct la acte de represiune sau brutalitate, până la agent şi guardian”. Evident că era atent supravegheat “aparatul de agitaţie şi propagandă, ziarişti şi conferenţiari proeminenţi care susţin direct maşina de război hitleristă, oameni politici care nu fac parte din guvern, dar care, prin atitudinea lor, susţin indirect această maşină, toate datele exacte asupra acestor elemente, cât şi locuinţa lor”.
Pe 16 decembrie 1943, Ştefan Foriş semna cu numele de Marius o scrisoare “Către Comisia Centrală Specială a CC al PCR” care cuprindea criticile sale la proiectul lui Felix privind organizarea aparatului militar al partidului. Dar despre acest subiect, într-un număr viitor.
...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)