Curtea Constituțională a dat termen pe 25 septembrie pentru dezbaterea sesizării președintelui Klaus Iohannis pe modificările aduse Codului de procedură penală au declarat surse din cadrul CCR. Judecător raportor a fost desemnat Daniel Morar, fostul șef al DNA.

Curtea Constituțională a dat termen pe 25 septembrie pentru dezbaterea sesizării președintelui Klaus Iohannis pe modificările aduse Codului de procedură penală au declarat surse din cadrul CCR. Judecător raportor a fost desemnat Daniel Morar, fostul șef al DNA.

CCR va discuta Codul de procedură penală și săptămâna viitoare, pe 18 iulie, la sesizarea PNL, USR și a Înaltei Curți de Casație. Nu este clar în acest moment dacă o decizie finală va fi dată săptămâna viitoare sau dacă ea va fi amânată pentru luna septembrie, atunci când va fi dezbătută și sesizarea făcută de președintele Klaus Iohannis,potrivit g4medis.ro

Săptămâna trecută, CCR a amânat și dezbaterea modificărilor aduse Codului penal pentru 17 septembrie, termenul întârziat reprezentând o lovitură pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, care își dorește intrarea în vigoare cât mai rapidă a revizuirii Codului.

Potrivit surselor, judecător raportor pentru Codul penal a fost desemnată fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Ea s-a făcut remarcată prin poziția intransigentă față de asaltul PSD-ALDE la legislația din domeniul justiției, exprimată în opiniile separate la deciziile privind legile Justiției și OUG 13. De altfel, Livia Stanciu a condus completul de 5 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.

Președintele Klaus Iohannis i-a cerut marți președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, să stabilească termenul de discutare a sesizării de neconstituționalitate a Codului de Procedură Penală după ce Comisia de la Veneția va da un verdict, adică undeva prin luna octombrie.

Legea de modificare a Codului de procedură penală (CPP), adoptată luna trecută de Parlament, conţine prevederi care ar putea afecta dosarele lui Liviu Dragnea sau care au legătură cu el: Tel Drum, Belina, Angajările fictive (în care liderul PSD a primit 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă), ba chiar şi dosarul Referendumul (în care Dragnea a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare). Legea conţine mai multe prevederi care schimbă regulile de administrare a probelor şi care vor îngreuna sau face chiar imposibile anchetele penale, după cum a arătat DNA într-o analiză privind impactul schimbărilor legislative.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat pe 18 iunie, într-o ședință cu program prelungit, modificările controversate aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală.

S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru”, 78 de voturi ”împotrivă” și o abținere.

Actul normativ a fost discutat rapid, în aceeași zi, în comisia condusă de Florin Iordache, și trimis, după ora 18:00, plenului Camerei.

Pentru a putea fi adoptat rapid, conducerea Camerei Deputaților a decis, ad hoc, să schimbe și ziua de vot final, care potrivit Regulamentului, este miercurea.

Ședința de plen a Camerei Deputaților a fost condusă cu mână forte de Gabriel Vlase, care a tăiat în repetate rânduri microfonul parlamentarilor Opoziției, împiedicându-i să vorbească.

Toate amendamentele Opoziției au fost respinse.

În cadrul dezbaterilor generale, liberalii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională ”această eroare” pe care a făcut-o majoritatea PSD, ALDE, UDMR.

“Acest proiect de lege este o cârdăşie a infractorilor politici pentru că aţi scăpat inclusiv infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală”, a declarat deputata PNL Raluca Turcan.

”Aceste modificări ne vor crea o stare de nesiguranță de a merge ziua în amiaza mare pe stradă”, a atras atenția și deputatul USR Stelian Ion.

“Nu ne putem salva pe rând, trebuie să ne salvăm toți odată! Să vânăm lupi și mistreți, nu cerbi. Pentru că lupii nu-i poți agăța pe pereți ca trofeu”, a explicat deputatul ALDE Varujan Vosganian necesitatea modificărilor aduse Codului de procedură penală.

”Ne-am săturat de abuzuri. Am spus asta în programul de guvernare, că vrem să punem capăt abuzurilor. trebuie să aducem odată și odată normalitatea în România”, a susținut, la rândul său, și deputatul PSD Florin Iordache.

Parlamentarii USR și PMP au protestat împotriva modalității rapide de adoptare a modificărilor aduse Codului de procedură. Toți deputații USR au purtat în timpul ședinței de plen tricouri cu mesajul ”Fără penali în funcțiile publice”, în vreme de deputatul PMP Robert Turcescu a înșirat pe holul Camerei foile raportului de peste 300 de pagini elaborat de comisia condusă de Florin Iordache. Turcescu a filmat acest demers şi l-a postat pe Facebook.

”Mizeria ordinară care se întâmplă este că ne-au fost aduse în urmă cu mai puţin de 10 minute 315 pagini de modificări. Dacă spuneţi că deputaţii au putut să studieze în ultimele 10 minute toate 315 pagini pe care le-am înşirat aici, pe mocheta sau covorul din faţa biroului domnului Dragnea, care, ca de obicei, nu binevoieşte să participe la lucrările Camerei Deputaţilor…”, a spus Turcescu.

Opoziția și asociațiile profesionale ale magistraților au criticat dur modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală, despre care au spus că vor avea efecte devastatoare asupra anchetelor penale, eliminând o serie de instrumente legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.

Modificările controversate aduse Codului de procedură penală au fost adoptate miercurea trecută de Senat cu 74 de voturi ”pentru” și 28 ”împotrivă”. Senatorii au aprobat toate modificările propuse în raportul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache. Niciunul dintre amendamentele Opoziției respinse în comisie nu a trecut în plen.

Printre noile prevederi se numără articole cu dedicație pentru politicieni sau oameni influenți, precum Liviu Dragnea sau Dan Voiculescu, dar și amendamente prin care cei care comit fapte penale primesc noi instrumente în lupta cu justiția, fiind efectiv avantajați în fața anchetatorilor.

Sintagma ”suspiciune rezonabilă” a fost înlocuită peste tot în lege cu sintagma ”indicii temeinice”, iar modalitățile și posibilitățile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.

Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.

De asemenea, probele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.

Liberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.

Au fost introduse două noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentințe judecătorești definitive:

• Neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului (ar putea fi avantajat Liviu Dragnea);
• Sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată (ar putea fi avantajat Dan Voiculescu).

Modificările au fost făcute la propunerea PSD și ALDE și au vizat articolul 453 alineatul (1) din Codul de procedură penală:

”Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

• neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei (amendament PSD și ALDE)
• un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD)”

De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii:

• ”Art. 4 (3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate. (amendament PSD și UDMR)”.

Totodată, instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi:

• ”Art. 421 alin (2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD)”.