Postul intermitent sau dieta fără mâncare

Postul intermitent sau dieta fără mâncare

Majoritatea dietelor recomandă un stil de viață echilibrat, cu trei mese fi xe pe zi, plus câteva gustări, care să nu ne lase stomacul să plângă de foame. Ei bine, postul intermitent demontează toate teoriile dietelor clasice, iar în sprijinul regimului extrem vin nenumărate studii. Postul intermitent sau „intermittent fasting” reprezintă slăbirea prin săritul meselor. Și deși sună extrem, specialiștii spun că dieta poate dezvăța organismul de senzația de foame.

Postul intermitent reprezintă o strategie de organiziare a meselor cu scopul de a accelera metabolismul grăsimilor și de a pierde în greutate, păstrând masa musculară. Acest tip de regim nu presupune reducerea aportului caloric, ci își propune să modifice orele la care sunt servite mesele sau, mai bine spus, modul în care sunt sărite mesele.

Mai exact, în zilele de repaos alimentar (post intermitent) nu se consumă alimente sau băuturi care conțin calorii, alternând cu zile în care alimentele și băuturile sunt consumate în mod normal.

„Această nouă strategie nutrițională are ca principiu eliminarea uneia sau mai multor mese, zilnic sau săptămânal, cu scopul scăderii în greutate și de reducere a procentului de grăsime corporală, în special de pe organele interne și stimulează producția de celule stem la nivelul tubului digestiv. Acesta acționează ca o formă ușoară de stres care activează în mod continuu funcția de apărare celulară și îmbunătățește răspunsul corpului la insulină. O sensibilitate scăzută la insulină favorizează apariția obezității, a diabetului și crește riscul afecțiunilor cardiace. Influențând răspunsul organsiumului la acest hormon, obținem un control mai bun asupra greutății corporale, iar pierderea kilogramelor se bazează pe pierderea de grăsime și nu de masă musculară”, ne-a explicat dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată, Nutriție și Nutrigenomică.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Cum funcționează

Potrivit specialiștilor în nutriție, în perioada de hrănire, organismul folosește că sursă de energie nutrienții ingerați. „O dată ce absorbția nutrienților se încheie, corpul intră într-o stare de postabsorbție, apoi începe etapa de înfometare, la 8-12 h de la ultima masă. În această stare, nivelul de insulină și glucide este scăzut și astfel lipidele sunt folosite ca sursă de energie. Prin urmare, în perioada de post intermitent, corpul arde grăsimile deja stocate într-un mod mai eficient. Totodată, postul intermitent influențează nivelul de leptină din sânge, hormon repsonsabil de senzația de foame/ sațietate”, spune doctorul Bălănică.

 

Beneficii

Orice regim de post intermitent poate avea ca rezultat pierderea în greutate dacă este ținut corect, adică, după perioada de dietă, să nu se mănânce în exces sau nesănătos.

Practic, reducându-se numărul total de ore în care se poate mânca se reduce automat și aportul caloric, iar odată cu acesta scade și riscul de obezitate. Perioadele de post scad valorile colesterolului și ale trigliceridelor, precum și concentrațiile de glucoză și insulină din organism. Reglarea metabolismului în general este un alt beneficiu. Ritmul în care mâncăm și cel în care consumăm energia din mâncare au o influență majoră asupra metabolismului, a secreției hormonale, a stării de bine și a somnului; de aceea, un raport bine echilibrat între cele două a condus la îmbunătățirea acestor parametri”, explică nutriționistul

 

Două zile pe săptămână

Postul intermitent are două variante, ambele eficiente. Lung – fără mâncare 24 de ore sau mai mult și se poate repeta de două ori pe săptămână, sau scurt, în care nu mănânci nimic 12-20 de ore și care se poate repeta zilnic. – Majoritatea regimurilor de pierdere în greutate includ recomandări privind 3 mese principale și eventual 2 gustări pe zi, la intervale de timp regulate, cu scopul de a preveni episoadele de foame devastatoare ce apar în urma omiterii unei mese principale și în care suntem tentați să consumăm mult peste nevoile organismului. În postul intermitent, în schimb, în zilele de dietă, se consumă doar 20-25% din necesarul de calorii zilnic.

„Această formulă este baza unei diete populare de 5:2, care implică restricții calorice pentru 2 zile non-consecutive pe săptămână și o alimentație normală în celelalte 5 zile. Regimuri similar 4:3, în care 4 zile urmăm regim de 5 mese și 3 zile consecutive doar 3 mese. Apoi, mai este postul de 12-20 de ore. În ciuda efectelor sigure, dar variabile, asupra pierderii în greutate, repausul alimentar pe intervale cuprinse între 12 și 20 de ore, repetat la câteva zile, a fost asociat cu scăderea colesterolului total, a trigliceridelor, a glucozei și cu îmbunătățirea sensibilitătii la insulină”, spune dr. Bălănică.

Aici intră și variantă repaosului alimentar pe timp de noapte. Asta înseamnă că, dacă obișnuiești să te culci la ora 23:00, ultima masă ar trebui să fie la cel târziu ora 20:00, iar micul-dejun, nu mai devreme de ora 8 dimineața.

 

Dieta strămoșilor noștri

Postul intermitent nu e de ieri, de azi, mai exact, acest tip de dietă datează încă din epoca de piatră, deși atunci, nu era dietă, ci stil de viață sau supraviețuire. Strămoșii noștri mâncau atunci când vânau, iar asta se putea întâmpla la zile distanță. În perioadele de repaos alimentar, organismul lor se hrănea cu grăsimea depusă din zilele de supraalimentare.

 

 

Corpul folosește grăsimea pe post de combustibil

De lângă slăbire, postul intermitent vine cu multiple beneficii cum ar fi: o mai bună sănătate cardiovasculară și reducerea apetitului, însă și inducerea stării de cetoză. Cetoza este definită de specialiști drept procesul de ardere a grăsimilor pentru energie prin eliberarea unor substanțe chimice numite corpuri cetonici, care declanșează moleculele BDNF, responsabile pentru construirea și consolidarea neuronilor și a conexiunilor neuronale în zonele creierului.

 

Dieta Ketogenică

Celebra dietă ketogenică folosește și ea principiul cetozei, însă în mod diferit și la un alt nivel. În dieta ketogenică, pentru a atinge starea de cetoză, se recomandă excluderea aproape în totalitate a carbohidraților și zaharurilor, alimentația fiind bazată exclusiv pe grăsimi și proteine. Studiile arată că postul intermitent ar avea o eficacitate mult mai mare decât dieta ketogenică, prin simplul fapt că induce starea de cetoză mult mai rapid și la un nivel mai ridicat.