Corifeii sistemului bancar și-au amenajat în cartierul bucureștean Cotroceni, departe de ochii publicului, un sediu secundar în care să mute activitatea BNR, dacă un dezastru natural lovește Capitala.

Sediul BNR a fost un secret până când liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, a depus în luna aprilie, în Parlament, o propunere legislativă privind împărțirea terenurilor și construcțiilor din fostul complex sportiv „Progresul”.

Cunoscut generic drept „Arenele BNR ” sau „Parcul cu Platani”, complexul se întinde pe o suprafață de peste 100.000 de metri pătrați (10 hectare).

Cu titlu gratuit

Proiectul de lege spune că Guvernul primește terenurile și construcțiile cu destinație sportivă, în timp ce BNR primește, cu titlu gratuit și în folosință exclusivă pe durata existenței construcțiilor ridicate, mai multe terenuri cu o suprafață totală de 9.466,92 de metri pătrați, împreună cu construcțiile ridicate acolo: o casă de oaspeți, o sală de sport, o spălătorie și alte două sedii administrative.

 

Mica fortăreață

Unul din sediile administrative date băncii centrale în folosință este un „sediu secundar”, o construcție de 504 mp, cu un singur etaj și cu o suprafață desfășurată utilă de 1.421 mp. În acest imobil, din str. Doctor Staicovici, nr. 42- 48, sectorul 5 din Capitală, funcționează un sediu secret al BNR pentru situații de catastrofe naturale sau alte accidente grave, precum cutremure, incendii și inundații.

Bani pentru modernizare

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat, pentru EVZ, de ce a fost construit un al doilea sediu al băncii centrale. „În caz de calamitate, activitatea BNR poate să fie mutată la sediul secundar într-un timp foarte rapid pentru a-și continua activitatea. Spre exemplu, în caz de cutremur, în cazul unui incendiu, dacă sistemul nu funcționează la BNR, să putem să reluăm rapid activitatea. Nu știu exact (când a fost construit sediul, n.red.), cred că după Revoluție. În ultimii 5 ani, starea sediului a fost îmbunătățită”, a spus acesta.

 

Vizite ocazionale

BNR nu își desfășoară lucrul în sediul secundar, dar cel puțin o data pe an se verifica starea clădirii și aparatura din incintă. În ceea ce privește structura, aceasta este formată din câteva încăperi în care se află calculatoare dotate cu sisteme de operare necesare preluării activității băncii centrale a Româ­ niei, potrivit purtătorului de cuvânt al instituției.

 

Măsuri de securitate

EVZ s-a deplasat la BNR să vadă sediul secundar al instituției. Reprezentatul de la Serviciul de Informare Publică al BNR ne-a precizat că nu ne este permis să intrăm în incintă. Dan Suciu ne-a explicat că sediul secundar al BNR beneficiază de „un regim de securitate”, fiind păzit de jandarmerie, motiv pentru care nu se poate da acces public. Din stradă, sediul BNR nu este vizibil, fiind mascat de gard și de pomi, iar intrarea pe aleea care duce la sediu este păzită de un gardian.

 

Exerciții de evacuare

În fiecare an, BNR face o simulare în caz de dezastre: exercițiul presupune evacuarea personalului și a tuturor vizitatorilor din sediul central al instituției, după scenariul producerii unui cutremur urmat de izbucnirea unui incendiu.

Exercițiul se desfășoară în imobilele BNR din str. Doamnei nr. 8, Lipscani nr. 25, Lipscani nr. 16 și Doamnei nr. 2 și cuprinde inclusiv intervenția unor detașamente de pompieri militari al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov. De asemenea, în perimetrul adiacent sediilor BNR se amenajează puncte de prim-ajutor.