Diferența majoră între perioada comunistă și post-decembristă în ceea ce le privește pe gravide este posibilitatea de a alege modalitatea prin care să-și aducă pruncul pe lume. Totodată, această libertate, care se desfășoară tacit între medic și pacientă – pentru că, teoretic, alegerea trebuie să fie bazată pe o indicație medicală clară, a devenit „o alegere bazată pe lipsă de informare” și chiar periculoasă.

Frica de durere, frica de travaliu și de „cordonul înfășurat în jurul gâtului” sunt motivele principale pe care gravidele le evocă atunci când li se apropie sorocul. Medicul obstetrician, adesea, acceptă imediat decizia viitoarei mame de a fi supusă unei operații de cezariană. Fără discuții, fără a informa pacienta de riscurile la care se supune.

 

De ce se preferă cezariana

Specialiști în acest domeniu fac lumină și ne explică ce se ascunde în spatele expresiilor de genul „Nu mai suntem în evul mediu, să te chinui să naști ca iapa în hangar”, vorbe pe care multe femei le-au auzit în contextul prezentat. Realitatea este că teama obstetricienilor de un malpraxis este la cote uriașe, iar cezariana este cea mai sigură metodă de a aduce un copil pe lume. Totodată, această atitudine defensivă se răsfrânge asupra mamei care nu cunoaște pericolele la care se supune. Mai mult, cezariana a căpătat și un renume care o face preferabilă, din perioada comunistă.

„Creșterea numărului de cezariene efectuate este remarcabilă, în special prin comparație cu perioada comunistă, când trebuia să ai inclusiv un aviz de la Miliție ca să poți fi supusă unei asftel de intervenții. Au fost mulți copii sacrificați din această cauză și a fost o eră neagră pentru obstetricieni”, ne explică dr. Nicolae Gică, ginecolog obstetrician la Maternitatea Filantropia.

La acest spital este înregistrat cel mai mare număr de nașteri naturale, comparativ cu restul spitalelor din Capitală și chiar și din țară. „Am implementat un sistem menit să le încurajeze pe femei să nu aleagă calea aparent ușoară. În primul rând, după o naștere vaginală, în două ore, mămica urcă în salon cu bebelușul și se simte aptă să-l îngrijească. În al doilea rând, frica de durere nu mai este o justificare, deoarece anestezia elimină acest aspect. Și pentru ca momentul să fie unul cât mai confortabil, din punct de vedere psihic, pentru mamă, suntem singurul spital de stat care permite accesul tatălui în sală, pe durata travaliului și a nașterii”, spune dr. Gică.

Unde apar cel mai des complicații

La o naștere vaginală complicațiile sunt mai cunoscute decât cele apărute la cezariene, însă operația este cea mai des supusă problemelor.

Situațiile nefericite ce pot apărea la o naștere naturală sunt: prolaps genital, patologia de planșeu pelvin, cistocel, rectocel și alte lucruri groaznice prin definiție. Totodată, toate cele enumerate nu doar că apar și în urma cezarienelor, ci sunt chiar mai des întâlnite. „E un mit fapul că aceste complicații apar doar în cazul nașterilor vaginale și că cezariana te ferește de ele. Ele apar mult mai des în urma cezarienelor decât în urma nașterilor vaginale”, ne lămurește obstetricianul.

 

Părintele pediatriei spune că tipul nașterii decide soarta copilului

Profesorul dr. Marin Burlea (foto), considerat părintele pediatriei în zona Moldovei, a prezentat recent o lucrare științifică tulburătoare! În prezentarea care a avut loc recent, intitulată „Nutriția, microbiota și rolul esențial în prevenția ADHD, autism și demența senilă”, pediatrul a arătat cum tipul de naștere ales – cezariana sau vaginală – influențează starea de sănătate viitoare a copilului.

„Creșterea și dezvoltarea copiilor este influențată de factori multipli: naștere naturală/prin cezariană”, subliniază Prof. Burlea. Și a militat pentru nașterea naturală, având următoarele considerente:

Copiii născuți pe cale vaginală au niveluri mult mai ridicate de bifidobacterii, grup de bacterii intestinale benefice care contribuie la maturizarea mai rapidă a mucoasei intestinale.

 

Dezavantaje ale nașterii prin cezariană:

- crește de 5 ori riscul de alergii

- triplarea riscului de ADHD

- dublarea riscului de autism

- sporește cu 80% riscul de a suferi de boală celiacă

- mărește cu 50% riscul de obezitate la vârsta adultă

- crește cu 70% riscul de diabet de tip I.