Asociaţia Obştea Banca Gilortul Novaci a pus stăpânire şi pe terenul pe care se află o unitate militară şi Institutul Naţional de Cercetări Pedologice. A fost sesizată DNA.

Plecând de la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de gol alpin şi teren forestier, autorităţile locale din Gorj au pus în posesie o asociaţie pe o suprafaţă de 70 de hectare de intravilan din staţiunea Rânca, aparţinând domeniului public al oraşului Novaci. Terenul din Rânca este concesionat, pe el aflându-se case, pensiuni etc.

La asta se adaugă faptul că asociaţia „Obştea Banca Gilortul Novaci” nu a produs, potrivit unei sentinţe a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 20 februarie 2008, „nicio dovadă certă prin care să probeze calitatea sa de succesoare a Băncii Gilortul Novaci”.

Mai mult, în aceeaşi sentinţă, Înalta Curte precizează: „Nu rezultă că înscrierea Obştii Banca Gilortul Novaci în registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor s-a făcut în considerarea calităţii de continuatoare a fostei Bănci Populare Gilortul”, iar „(Obştea - n. red.) este o entitate nou creată ca asociaţie nonprofit”.

Tata şi fiul

Terenul, care este proprietatea statului şi se află în domeniul public al oraşului Novaci, a fost concesionat unor persoane fizice şi juridice începând din anul 1992, iar aproximativ 18 hectare sunt în administrarea UM 02517 şi Institului Naţional de Pedologie (ICPA Bucureşti). Pe o bună parte pentru care s-a făcut reconstituirea se află şi DN 67 C – Transalpina.

Printr-o sentinţă discutabilă, deoarece reclamanta Romsilva a fost reprezentată în proces de fiul reprezentantului recurentei Obştea Banca Gilortul, a Judecătoriei Novaci, Obştii i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 77,61 ha gol alpin şi 2,61 teren forestier. În baza acestei sentinţe, în urma unor acţiuni întortocheate s-a emis titlul de proprietate.

De menţionat că în sentinţă nu se face vreo referire la terenul intravilan din Rânca ce face obiectul contractelor de concesiune.

Concesionarii vor deveni chiriaşi

În prezent, Obştea a încheiat mai multe contracte de închiriere cu cei care au concesionat terenurile de la primărie şi a promovat în jur de 30 de acţiuni în instanţă având ca obiect „pretenţii”, solicitând diverse sume pentru lipsire de folosinţă de la concesionarii care refuză să-i plătească chirie. În paralel, a chemat în judecată doar oraşul Novaci, în calitate de pârât, solicitând de fapt rectificarea cărţilor funciare ale concesionarilor, fără ca aceştia să fie înştiinţaţi.

Un expert, două expertize

În dosarul în care s-a dat sentinţa din 2009 au fost întocmite două rapoarte de expertiză, unul judiciar şi altul extrajudiciar, de acelaşi expert, la diferenţă de o săptămână. Cel extrajudiciar prezintă o altă situaţie, contrazicându-l pe cel judiciar, însă dispozitivul sentinţei face referire doar la „raportul de expertiză”, fără să specifice la care se referă.

În sentinţă nu se face referire la terenul aparţinând domeniului public al oraşului Novaci şi nici nu avea cum din moment ce acelaşi judecător, la un interval de doar trei săptămâni, a respins solicitarea unei alte obşti pe motiv că „bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile (…) În ceea ce priveşte terenul în litigiu a fost restituit în proprietatea unităţii administrativ teritoriale respective a oraşului Novaci, iar ulterior prin Hotărârea Consiliului Local nr.33 din octombrie 1999 s-a aprobat patrimoniul public al oraşului Novaci”.

Primăria Novaci s-a predat de bunăvoie

Câţiva proprietari de imobile construite pe terenurile concesionate legal în Rânca, dar şi ICPA Bucureşti şi Cooperative Consumcoop Novaci, încearcă să stopeze retrocedarea, înaintând cerere de intervenţie în dosarul nr.501/267/2016 prin care Obştea cere să fie înscrisă în căr- ţile funciare în locul concesionarilor, dar şi al oraşului Novaci şi să transforme golul alpin şi terenul forestier în teren intravilan, care este ocupat de curţi şi construcţii intabulate în Cartea Funciară. Ciudat este că oraşul Novaci, reprezentat de primar, care în dosar are calitatea de pârât, nu a înaintat întâmpinare, fiind astfel decăzut din toate drepturile de apărare. Mai mult, a depus la dosar o adresă în care menţionează că este de acord cu solicitarea Obştei.

 

Mircea Geoană şi Ilie Morega, daţi de presă în spatele afacerii

Presa locală a sesizat cu ani în urmă că e ceva în neregulă cu toată afacerea. Iată ce scria pandurul.ro pe 13 iulie 2012: „În spatele acestei afaceri cu păduri și goluri alpine se află nimeni altul decât fostul candidat la președinție, Mircea Geoană. Se pare că acesta, cu sprijinul unor oameni politici de la Gorj, s-a folosit de statutul obștii înfiinţate în anul 1903, cât şi de sute de liste de „revendicatori”, morţi cu mulţi ani înainte de „cererile funciare”. Astfel, Geoană, împreună cu Ilie Morega, fost preşedinte PNL Gorj, a devenit membru al Consiliului de Administraţie al Obştii Banca Gilortul Novaci, o asociaţie constituită ilegal, din „cenuşa” unei obşti interbelice.

Istoricul poveştii este următorul: în urmă cu 106 ani, în localitatea gorjeană Novaci a existat Cooperativa Banca Populară Gilortul, care avea „26 de membri şi 72 de lei capital”. Ulterior a mai apărut încă o cooperativă - Sfântul Ioan Botezătorul - care, cu un an înainte de colectivizare, a fuzionat cu prima, rezultând „Obştea Banca Gilortul Novaci”, exact denumirea folosită acum. Potrivit presei, în anul 2005, Mircea Geoană, ajutat de Dan Ilie Morega, solicita Ministerului Justiţiei „dovada disponibilităţii denumirii Obştea Banca Gilortul Novaci” pentru o asociaţie pe care doreau s-o înfiinţeze la nivelul judeţului Gorj.

Reprezentanţii ministerului au acordat imediat denumirea cerută de Geoană, deşi adevărata Obşte (cea rezultată din fuziunea celor două înfiinţate în anii 1903-1907) nu a fost desfiinţată, nici după colectivizare şi nici până în ziua de azi, ea funcţionând legal sub denumirea de SCC ConsumCoop Novaci şi fiind formată, în totalitate, din urma- şii reali ai membrilor fondatori ai Cooperativei B.P. Gilortul”.

 

Prefectura şi Cadastru se spală pe mâni, primarul Leuştean tace

Cu toate că prin Decizia definitivă nr. 1458 din 2014, pronunţată de Tribunalul Gorj, s-a constat nulitatea absolută a Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 6210 din 2013 pe temeiul căreia s-a emis titlul de proprietate al Obştii, CJ Gorj, CL Novaci şi OCPI Gorj au permis acesteia să întreprindă o serie de acţiuni ca să încerce să se substituie ca proprietar pe terenul proprietatea statului, aflat în domeniul public al oraşului Novaci.

Care „raport de expertiză”?

La solicitarea Evenimentului zilei, Prefectura Gorj ne-a precizat că dreptul de proprietate a fost stabilit prin sentinţa din 2009, „suprafeţe individualizate potrivit raportului de expertiză”, iar „comisia judeţeană nu are competenţa de a dispune anularea unui titlu de proprietate pe considerentul că pentru acelaşi amplasament s-au emis anterior alte titluri, dacă titlul de proprietate a fost emis în executarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile”.

Graba suspectă

Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară (OCPI) Gorj ne-a răspuns scurt: „Potrivit art.2 din HCJ nr.6210/21.06.2013, în data de 21.06.2013 a fost scris titlul de proprietate cu nr. 1518397 valabil cu anexele 1,2,3 pentru Obştea Banca Gilortul Novaci şi totodată au fost efectuate pe titlul de proprietate menţiunile adoptate la articolul 3 din această hotărâre”.

Este demnă de menţionat graba cu care s-a scris titlul, în aceeaşi zi în care a fost dată hotărârea Consilului Judeţean.

Primăria Novaci, condusă de edilul Dumitru Leuştean, nu s-a deranjat până acum să răspundă solicitării Evenimentului zilei, făcută, în temeiul legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, la sfârşitul lunii martie.

MAI a sesizat DNA

În dosarul 6430/95/2017 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, care a avut termen pe 21.05.2018, a fost depus, de către avocatul ICPA Bucureşti, răspunsul Corpului de Control al ministrului Afacerilor Interne nr. 481760/25.04. 2018 prin care se arată următoarele: „În urma acestor verificări s-au constatat deficienţe în legătură cu punerea în aplicare a legislaţiei în materia fondului funciar şi a proprietăţii publice de către factorii responsabili pe acest segment, cu privire la emiterea titlului de proprietate nr. 1518397/21.06.2013 în favoarea Obştii Banca Gilortul Novaci, în cauză conturându-se suspiciuni rezonabile de săvârşire a unor fapte de natură penală. Pe aceste considerente a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a dispune în consecinţă”. Judecătorul a cerut, luni, DNA să informeze instanţa dacă a început ancheta.

 

Peste 2.500 de hectare, sub cinci angajaţi şi 1,7 milioane de la APIA

Gilortul, înfiinţată în 2005, se prezintă ca fiind „o asociaţie de proprietari de terenuri forestiere şi goluri alpine (peste 2500 ha) în zona DN 67 C, în Gorj, Vâlcea, Alba, Sibiu. Vindem masă lemnoasă pe picior speciile brad, molid, fag. Concesiuni terenuri pentru pârtii de ski, case de vacanţă, terenuri de sport. Oferim posibilitatea unui parteneriat pentru diverse activităţi cu specific montan, vânătoare, pescuit etc. Număr de angajaţi – mai puţini de cinci”.

Doar în perioada 2012- 2016, Obştea a primit ca subvenţie de la APIA suma de 1.696.894 de lei. Pe 8 iunie 2016 a avut loc în București prima ediție a Forumului Consiliului Pă- durilor și Dezvoltării Rurale. La întâlnire au participat și gorjenii, Fîrlan Gheorghe președinte Obştea Banca Gilortul Novaci și Filipescu Dănuț administrator al obștii. Cei doi au declarat că:

„Obştea Banca Gilortul Novaci este o asociație de proprietari de terenuri forestiere și goluri alpine (peste 2500 ha) în zona DN 67 C, în Gorj, Vâlcea, Alba, Sibiu, fiind amplasată de-a lungul drumului Regelui Transalpina începând din zona Rânca (proprietară pe 70 ha în care sunt amplasate pensiuni şi case de vacanță) și continuă spre nord spre Obârșia Lotrului. Suntem asociați la Nostra Silva și căutăm parteneri în zona turismului montan”.

 

La ce trebuie să ne răspundă guvernul

În temeiul Legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am solicitat guvernului României, pe 2 mai, să ne precizeze următoarele, la care încă aşteptăm răspuns:

Prin Hotărârea nr. 118/11.12.2017, înregistrată la Instituţia Prefectului Judeţului Gorj sub nr. 17708/14.12.2017, a fost constituită Comisia specială pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Oraşului Novaci, încercându-se transferarea terenului din domeniul public, pe care este edificată Staţiunea Rânca, în proprietatea unei asociaţii nonprofit, cu scop nepatrimonial, Obştea Banca Gilortul Novaci.

Terenul aparţine domeniului public conform HG. nr. 973/05.09. 2002 „privind atestarea domeniului public al judetului Gorj, al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj – (Monitorul Oficial al Romaniei nr. 668 bis /2002), Anexa 5 – Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Novaci, la nr. crt. 173, cod clasificare 1.6.2.” - „teren situat in intravilan zona Rânca, suprafaţă – 40 ha”.

A fost iniţiată, de către Instituţia Prefectului Gorj, solicitarea de emitere a unei Hotărâri de Guvern, pentru modificarea sau abrogarea HG. nr. 973 / 05.09. 2002 „privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj, Anexa 5 – Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Novaci, la nr. crt. 173, cod clasificare 1.6.2.” - „teren situat în intravilan zona Rânca, suprafaţa – 40 ha” şi scoaterea acestui teren din domeniul public?