Pașaportul românesc este sărbătorit, de ziua sa, pe 19 martie, dată la care, în anul 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă referitoare la paşapoartele emise de țara nostră, denumită "Lege asupra paşapoartelor".
Potrivit legii lui Carol I, "Paşapoartele se emit în numele regelui şi se liberează de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie în condiţiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi".
Paşapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărţi mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind "compuse din 20 de pagini numerotate". Fiecare pagină a paşaportului avea "un fond încadrat, compus cu motive naţionale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparenţă stema ţării şi cuvântul 'ROMÂNIA', iar dedesubt cuvântul 'PASPORT' ". Cu toate că paşapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau şi o rubrică dedicată însoţitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soţia, soţul şi copiii minori.
Documentul de călătorie românesc fusese menţionat, pentru prima dată, în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic. Prin legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei.
Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective. Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale de Paşapoarte remis Agerprea în anul 2011, paşapoartele de serviciu se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai. Dacă în acele vremuri autorităţile se confruntau cu documente de călătorie "plăsmuite, drese ori prefăcute", transformările economice şi politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat şi o creştere a infracţionalităţii în acest domeniu. Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă al documentului de călătorie, astfel că, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat "Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate şi datele biometrice în paşapoartele şi documentele de călătorie emise de statele membre", act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus paşapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.
În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.
Recomandările noastre
