Chris Terhes, președintele Coaliției românilor din America pentru combaterea corupției, a lăudat Curtea Constituțională pentru decizia dată cu privire la obiecțiile de neconstituționalitatea din legea privind statutul magistraților.

Terhes a explicat printr-un mesaj pe pagina personală de Facebook mai multe puncte pe care le vede ca importante în decizia de marți a CCR care aduce din nou în vedere controversatele modificări legislative. Pentru preot, hotărârea reprezintă „un semn de normalitate într-o societate condusă după isterii în masă”.

 

 

„CCR s-a pronunțat azi, 30 ian. 2018, și pe obiecțiile de neconstituționalitate invocate de ÎCCJ și PNL la modificările aduse Legii 303/2004 a statului judecătorilor și procurorilor. Ca o paranteză, din 2005 titlul acestei legi s-a schimbat din "legea statului magistraților" în "statul judecătorilor și procurorilor", tocmai pentru că procurorii nu sunt magistrați independenți, asemenea judecătorilor.

Revenind, în decizia de azi CCR a statuat astfel:

1. A respins ca inadmisibile obiecțiile la 3 articole. Toate cele 3 obiecții respinse ca inadmisibile au fost invocate de PNL [pct. 77, pct. 108, pct. 112].

2. A respins ca nefondată obiecția de neconstituționalitate extrinsecă, privind legea în ansamblul său, invocată de PNL. Cum am spus și în cazul Legii 304, dacă s-ar fi admis asta cădea toată legea

3. Au fost respinse ca nefondate 12 obiecții de neconstituționalitate invocate. (...)

4. CCR a admis 14 obiecții de neconstituționalitate. Unele dintre acestea, însă, au fost extinderi făcute de CCR la articole care nu au fost cerute a fi supuse controlului de constituționalitate. (...)

 

b) pct.9 [cu referire la art.7 alin.(5) sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii” şi „informare conformă” şi alin.(7) sintagma „precum şi procedurile judiciare”], (excepții ale ICCJ);

Mi-e neclar ce e neconstituțional la faza cu verificarea acelor declarații de către comisiile parlamentare. Posibil să fie faptul că sintagma e prea reductivă, deoarece sunt și alte servicii, în afară de SRI și SIE, care sunt sub alte comisii decât cele speciale de control.

Cu privire la sintagma "precum și procedurile judiciare", termenul de "proceduri judiciare" este folosit cu dublu sens prin legi: în unele locuri are sens de reglementări, norme procedurale, în alte locuri are sens de acte procedurale. În timp ce reglementările, normele trebuie sa fie publice, actele pot sa fie nepublice. Sa vedem ce zice CCR.

c) pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)], => numirea presedintelui si vicepresedinteilor ICCJ de catre Presedintele Romaniei (exceptie PNL).

Aici e un lucru interesant: vad că unii se focusează pe faptul ca PNL a invocat faptul ca Președintele nu poate refuza numirea făcută de CSM pentru aceste funcții. Dacă vă uitați atent, însă, vedeți că a fost declarat neconstituțional și art. 1, care spune ca Președintele României numește în funcție de președinte și vice la ICCJ. Adică problema nu e cu faptul că acesta nu poate refuza numirea, ci faptul ca numește în funcția de președinte a ICCJ. Va fi interesanta motivarea CCR. (...)  

În concluzie, avem așa:

- 3 obiecții ale PNL respinse de CCR ca inadmisibile;

- obiecția de neconstituționalitate extrinsecă invocată de PNL respinsă ca nefondată;

***********************

- 8 obiecții ale ICCJ respinse ca nefondate;

- 4 obiecții ale PNL respinse ca nefondate;

***********************

- 6 obiecții ale ICCJ admise;

- 4 obiecții ale PNL admise;

- 4 articole în plus neconstituționale, după ce CCR și-a extins controlul asupra lor.

Va fi de așteptat motivarea CCR pentru a vedea exact de ce unele obiecții au fost admise iar altele respinse.

Decizia CCR araăă incă o dată un semn de normalitate într-o societate condusa după isterii în masă. Cum e normal în orice democrație, unii fac legi, alții le contestă la CCR, iar CCR admite sau respinge excepțiile/obiecțiile invocate. Acesta e procesul democratic normal iar altul mai bun nu exista.

Comunicatul CCR aici:

https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRESA-282”