Tatuaje tehnologice: de la Soundwave la tatuajul viu
- Căt ălina Curceanu
- 21 ianuarie 2018, 09:56
Noi forme de tatuaje, care folosesc tehnologii moderne, au fost puse la punct in ultimul an. De la tatuajul muzical la cel viu, bazat pe bacterii, tatuajele vor putea in viitor nu doar sa ne identifice pe baza unui desen personalizat, ci si sa ofere informatii legate de starea de sanatate sau de pericole ambientale.
La ora actuala tatuajul reprezinta o modalitate de a ne caracteriza, de a exprima senzatii si sentimente sau, pur si simplu, un gust estetic. Barbati si femei de toate varstele recurg la aceasta tehnica pentru a se exprima si a da un mesaj celor din jurul lor. Fantezia tatuatorilor, dar si a celor care recurg la aceasta tehnica, nu are limite. De la un tatuaj extrem de mic, aproape invizibil, la tatuaje colorate care acopera mare parte din pielea corpului.
Iata insa ca recent au fost puse la punct noi tehnologii care permit efectuarea unor tatuaje complet diferite fata de cele pe care le cunoastem si le admiram in jurul nostru sau chiar pe corpul nostru.
Un prim tatuaj de acest fel se numeste Soundwave tatoo, un adevarat tatuaj sonor, care poate fi citit cu ajutorul unui app pentru smartphone. Creatorul, Nate Siggard, a reusit sa combine arta cu tehnologia si sa realizeze acest tatuaj care reprezita de fapt imaginea undelor (frecventelor) sonore care poate fi citita si interptetata cu ajutorul unui smartphone si care reproduce melodia sau sunetul pe care il tatuam. Cum functioneaza? Se inregistreaza sunetul dorit, de exemplu melodia preferata, pe o durata de maxim un minut, intr-o aplicatie pe smartphone care produce o imagine a undelor sonore. Aceasta imagine este tatuata ulterior pe piele si poate fi descifrata cu un app realizat de catre Nate Siggard. Un tatuaj deci sonor care poate fi ascultat oricand!
Poate si mai interesant este insa noul tatuaj viu, pus la punct de catre un grup de cercetatori de la MIT (Massachusetts Institute of Technology). Acestia au dezvoltat o cerneala vie, care se poate aplica pe piele.
Este vorba despre un fel de cerneala alcatuita din bacterii si o solutie (hidrogel) care contine apa si polimeri. Bacteriile utilizate sunt modificate genetic si raspund la diversi stimuli ambientali, colorandu-se.
Acest rezultat a fost obtinut dupa mai multe incercari in cadrul carora cercetatorii au folosit, fara succes insa, celule de mamifere. Acestea insa nu erau destul de rezistente si mureau in timpul procesului de efectuare a tatuajului, care era realizat prin depunerea de straturi succesive pe piele, cu diverse forme.
Noul tatuaj viu, un asa-numit tatuaj smart, pe baza de bacterii poate da informatii extrem de utile asupra starii sanatatii celor care s-au tatuat sau asupra calitatii aerului pe care-l respiram, punand in evidenta diverse substante poluanti. Acest lucru este posibil intrucat bacteriile folosite se coloreaza in mod diferit atunci cand sunt prezente anumite substante in piele sau in mediu. La ora actuala se studiaza modul in care tatuajul viu poate fi util in monitorizarea starii de sanatate, dand informatii asupra unor boli sau a unei stari patologice inainte de manifestarea simptomelor care ne trimit la doctor.
Cercetatorii de la MIT, Xuanhe Zhao, de la departamentul de inginerie mecanica, si Timothy Lu, profesor de inginerie biologica, electrica si informatica, au insa un obiectiv si mai ambitios: realizarea unui calculator viu. Adica folosirea bacteriilor pentru a pune la punct un tranzistor viu care sa fie la baza unui viitor calculator performant. Pentru aceasta insa este nevoie sa demonstreze, pe de o parte, ca bacteriile pot interactiona realizand un tranzistor, dupa care ar urma procesul de miniaturizare care sa permita realizarea unui calculator de dimensiuni reduse cu performante asemanatoare cu cele ale calculatoarelor actuale.
Noile tehnologii care folosesc proprietatile materiei vii, in acest caz al bacteriilor, sunt din ce in ce mai prezente in viata noastra; de la estetica (tatuaje) la monitorizarea starii de sanatate si, poate, intr-un viitor la calculatoare pe baze de bacterii.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro