Iranul și Rusia și-au propus să elimine SUA din Orientul Mijlociu. „Cooperarea noastră poate izola America”, îi spunea Ayatollahul Ali Khamenei lui Vladimir Putin, aflat, recent, în vizită la Teheran

Și Putin a lăudat, la rândul său, relația Moscova-Teheran, pe care o consideră „foarte productivă”. Cu siguranță alianța rusoiraniană a avut succes în Siria, unde colaborarea militară a schimbat cursul războiului în favoarea guvernului lui Bashar al-Assad și a forțat SUA să renunțe la ideea lor ca Assad să plece de la putere.

Diferențe de opinie

Deși Wahingtonul trebuie să fie îngrijorat de relația Iran-Rusia, este vorba, totuși, mai puțin despre o alianță strategică, mai mult de o „căsătorie de conveniență”, care are deja fisuri, a scris Josh Cohen, fost coordonator de proiecte USAID pe probleme economice în fosta URSS, într-un comentariu publicat de Reuters. În Siria, înfrângerea Statului Islamic a adus în atenție diferențele importante între scopurile și tacticile lui Putin și cele ale lui Khameini.

Moscova are câteva scopuri clare în Siria: împiedicarea schimbării de regim, creșterea influenței Rusiei în Orientul Mijlociu și păstrarea bazelor sale militare în Siria. Îndeplinirea lor, speră Putin, ar putea aduce câștiguri diplomatice în Occident și ar încuraja SUA să recunoască Rusia ca egal.

Pro și contra Assad

Deși consideră că Assad este liderul legitim al Siriei, interesul lui Putin este de a păstra și întări instituțiile statului sirian, nu neapărat de a-l păstra pe Assad președinte. Rusia a sugerat occidentalilor că Moscova ar accepta plecarea lui Assad, atât timp cât este o măsură luată în procesul de pace.

Iranienii, dimpotrivă, consideră că plecarea lui Assad este o „linie roșie” peste care nu se poate trece. Păstrarea liderului sirian la putere este crucială pentru două dintre obiectivele sale. Primul: să furnizeze, în continuare, armament aliatului său șiit, Hezbollah-ul, în timp ce construiește un coridor terestru fără sunniți între Iran și Mediterana - ceea ce, se teme Iranul, un guvern nou la Damasc nu ar permite. În al doilea rând, prezența în Siria este esențială pentru a face presiuni asupra Israelului.

Iranul vrea să aibă posibilitatea de a lovi statul evreu atât din Liban, cât și din Siria, de aici și dorința de a menține milițiile șiite nonstatale în Siria.

Gărzile Islamice Revoluțio nare vor să transforme aceste miliții în forțe politice și militare similare Hezbollah- ului în Liban, o măsură care se bate cap în cap cu dorința Rusiei de a crește capacitatea statului sirian și a reduce dependența Siriei față de Iran.

Relația cu Turcia

Iranul crede că disponibilitatea Rusiei de a colabora cu state precum Turcia ar submina interesele sale în Siria.

De asemenea, liderii de la Teheran sunt îngrijorați de relația lui Putin cu Trump, presa iraniană scriind că Teheranul este nemulțumit că Putin a decis să-l informeze pe președintele SUA despre obiectivele Moscovei, înainte de întâlnirea, în noiembrie, la Soci, cu președintele turc Recep Erdogan, și cel iranian, Hassan Rouhani.

Din punct de vedere istoric, au existat tensiuni între ruși și iranieni secole la rând. Conflictele ruso-persane din secolele 18 și 19 au rezultat în cucerirea Caucazului de către Rusia, o pierdere care și azi este deplânsă de iranieni.

După Revoluția islamică iraniană din 1979, relațiile dintre cele două țări a rămas tensionată, mai ales pentru că Rusia a susținut Irakul, în timpul conflictului Iran-Irak, un război care a costat Iranul circa un milion de vieți.

Relații mai bune cu SUA

Deși relațiile bilaterale ruso- iraniene s-au îmbunătățit după destrămarea URSS, Teheranul n-a uitat că Moscova a susținut sancțiunile împotriva Iranului, pentru programul său nuclear, și a suspendat mai multe contracte cu Teheranul, pentru a-și îmbunătăți relația cu SUA.

Administrația Trump ar trebui să folosească aceste diferende între Rusia și Iran pentru a submina parteneriatul celor două state. În primul rând, asta ar însemna ca Washingtonul să rămână activ în Orientul Mijlociu și să nu abandoneze regiunea.

SUA ar putea încerca să aibă relații mai bune cu Rusia - ceea ce ar fi un fapt benefic în sine - profitând de neîncrederea istorică a Iranului față de vecinul său de la nord și de teama Teheranului că Moscova ar putea, în final, vinde Iranul pentru a avea relații mai bune cu Vestul.

Subminarea alianței

Dacă Donald Trump i-ar da un semnal lui Putin că SUA sunt pregătite să considere Rusia ca pe un egal - unul dintre obiectivele lui Putin - s-ar putea face un pas înainte în acest sens. Președintele american ar trebui să-i amintească omologului rus de problemele din relația cu Iranul și să-l întrebe dacă este în interesul Moscovei să sprijine obiectivele sectariene ale Iranului în Siria. Nu va fi ușor, dar dacă factorii de decizie de la Washing ton își joacă bine cărțile, încă mai pot submina alianța strategică pe care o vor Rusia și Iranul.