Inspecția Judiciară a concluzionat că instanța supremă a încălcat legea prin neconstituirea completelor specializate în judecarea cauzelor de corupție. Curtea Constituțională a României este așteptată să pronunțe miercuri, 5 iunie 2019, o nouă decizie care poate provoca un adevărat seism în justiție.

În cazul în care CCR va da dreptate Inspecției Judiciare se poate ajunge la rejudecarea dosarelor de corupție aflate în prezent în cursul judecării în faza de fond la completele de 3 judecători ale ICCJ sau în faza de apel la Completele de 5 judecători ale ICCJ, în acest din urmă caz doar dacă sentința de la fond a fost pronunțată de un complet de 3 ICCJ. 

Inspecția Judiciară confirmă că ICCJ a încălcat legea privind obligativitatea constituirii completelor specializate în soluționarea dosarelor de corupție: “Din hotărârile Colegiului de conducere și deciziile președintelui puse la dispoziția echipei de inspectori nu rezultă că s-ar fi constituit complete specializate în judecarea cauzelor de corupție”, scrie luju.ro.

 

În luna martie a acestui an, președintele Camerei Deputaților a sesizat CCR, cerând să se constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, cauzat de refuzul instanței supreme conduse de Cristina Tarcea de a aplică și respectă legea care prevede înființarea de complete de judecată specializate. Deși au trecut două luni de la acel moment, CCR a amânat pronunțarea, în condițiile în care o decizie prin care s-ar fi constatat un conflict juridic de natură constituțională i-ar fi folosit liderului PSD Liviu Dragnea. Or, acesta trebuia cu orice preț condamnat. Chiar și așa, verdictul CCR nu ar trebui să fie altul decât unul prin care să se constatate că ICCJ a încălcat legea atunci când nu a format complete specializate pe faptele de corupție. Și spunem asta având în vedere art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care stabilește că: “Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezența lege, se constituie complete specializate”. Așadar, lucrurile sunt cât se poate de clare: toate instanțele, inclusiv Înalta Curte, sub obligate să aibă complete specializate în judecarea cauzelor de corupție.

Cu toate acestea, instanța supremă a încălcat legea, neconsiderand necesar să formeze asemenea complete. Iar nerespectarea legii de către ICCJ a fost constatată chiar de către Inspecția Judiciară, fiind evidențiată în raportul realizat în urmă controlului privind dosarele pe care DNA le-a deschis față de aproape 3000 de magistrați. Astfel, în “Raportul privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competență Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, Inspecția subliniază că la toate instanțele verificate s-a constatat existența completelor specializate cerute de Legea 78/2000. Cu o singură excepție: Înalta Curte de Casație și Justiție.

Iată fragmentul din raportul Inspecției Judiciare în care se confirmă că ICCJ nu a respectat legea care cerea constituirea completelor specializate:

“În ceea ce privește repartizarea aleatorie a dosarelor având că obiect rechizitorii emise de DNA, verificările directe au relevat faptul că, în general, au fost respectate dispozițiile regulamentare referitoare la constituirea completelor și desemnarea persoanelor care îndeplinesc atribuții în această materie.

Astfel, s-a constatat că la toate tribunalele și curțile de apel verificate au fost constituite, la începtul fiecărui an, completele de judecată, stabilindu-se prin hotărâri ale colegiilor de conducere atât componentă, cât și numerotarea acestora. De asemenea, toate modificările aduse componenței completelor au fost aprobate prin hotărâri ale organului colegial.

Din înscrisurile puse la dispoziția echipei de inspectori a rezultat că, în perioada de referință, la curțile de apel și tribunalele la care s-au efectuat verificări directe au fost constituite, potrivit art. 29 din Legea 78/2000 complete specializate în materia judecării infracțiunilor de corupție.

Prin excepție, la Înalta Curte de Casație și Justiție, din hotărârile Colegiului de conducere și deciziile președintelui puse la dispoziția echipei de inspectori nu rezultă că, în perioada de referință, s-ar fi constituit complete specializate în judecarea cauzelor de corupție, aspect pe care însă nu îl vom analiză, întrucât a fost invocat în cauze aflate pe rolul Completelor de 5 judecători în materie penală și care urmează să se pronunțe asupra unor excepții în legătură cu această chestiune”.