Statele Unite au semnat un acord cu Rusia și China, prin care se angajează să-și retragă trupele din Afganistan. Înțelegerea lasă spațiu de manevră Moscovei pentru a prelua inițiativa.

Ziua de joi, 25 aprilie, a fost una istorică: repre zentanții Statelor Unite, Chinei și Rusiei au decis la Moscova soarta Afganistanului. Rezultatele negocierilor au fost spectaculoase, părțile reușind să ajungă la un acord formulat în opt puncte. Cele mai importante prevederi ale documentului sunt „un proces de pace condus și de competența exclusivă a afganilor” și „retragerea metodică și responsabilă a trupelor străine din Afganistan”.

Declarația implică retragerea din Afganistan a Statelor Unite și a coaliției ISAF (misiune NATO sub egida ONU de antrenare a forțelor afgane și de asistența pentru reconstrucția țării) în cadrul unui proces de pace în care talibanii se angajează că vor ține ISIS și Al-Qaida în afara granițelorAfganistanului.

Înțelegerea confirmă inten țiile strategice ale lui Donald Trump de a retrage trupele americane din teatrele de operațiuni cu cheltuieli mari și beneficii incerte.

Trimisul special al lui Trump, Zalmay Khalilzdad, ori ginar din Afganistan, conducătorul delegației americane la negocieri, a declarat acordul drept unul „istoric”.

Înțelegerea din 25 aprilie vine după ce, în luna februarie, au fost două zile de negocieri inter-afgane în așa-numitul „Format Moscova”. Acestea au adus la aceeași masă figuri politice importante de la Kabul, printre care fostul președinte Hamid Karzai, lideri ai Frontului Islamic Unit pentru Salvarea Afganistanului, precum Atta Muhammad Nur, Yunus Qanooni și Ahmad Wali Massoud, dar și pe fostul consilier pentru siguranță națională, Hanif Atmar, pentru a purta discuții cu șefii talibanilor, scrie Asia Times.

Faptul că aceste negocieri inter-afgane au avut loc la Moscova și nu la Doha, în Qatar, ca până acum, arată importanța strategică pe care Kremlinul o acordă situației din Afganistan.

 

De la Țar la Putin, o istorie zbuciumată

De secole, Rusia a fost interesată de Afganistan, unde și-a disputat influența mai ales cu Marea Britanie.

În 1919, după a treia invazie britanică, Uniunea Sovietică s-a plasat de partea Kabulului, fiind prima țară cu care încheia relații diplomatice.

În 1920, după o tentativă britanică de asasinat asupra premierului Amanullah Khan, Kabulul și Moscova au semnat un pact de neagresiune, urmat de ajutoare masive din partea URSS.

Relațiile au devenit și mai strânse în anii 1950, când Moscova a lansat un program de asistență pentru Kabul în valoare de peste 1 miliard de dolari.

FOTO: Trupul sublocotenentului post-mortem Mădălin Stoica, ucis în misiune în Afganistan, repatriat în septembrie 2018

Când Partidul Comunist a luat puterea în Afganistan, după lovitura de stat din 1978, cele două țări au semnat un tratat de prietenie pe 20 de ani, dar anul următor președintele comunist Nur Muhammad Taraki a fost asasinat. Moscova a reacționat dur, trupele sovietice au invadat țara, au ocupat palatul prezidențial și succesorul lui Taraki a fost ucis de comnadourile Moscovei. A început un intens război de gherilă care a durat zece ani. La apogeul său, în Afganistan luptau peste 100.000 de soldați sovietici.

În ciuda unor cheltuieli de 800 de milioane de dolari, URSS este nevoită să se retragă în 1989 din Afganistan, la fel de rușinos ca Statele Unite din Vietnam. În țară s-a instalat haosul. Acum, după trei decenii, Rusia se întoarce.

Implicarea Moscovei în Afganistan astăzi înseamnă investiții masive, ajutoare financiare, umanitare și culturale. Plus cele militare: din 2016, Rusia a trimis zeci de mii de puști Kalașnikov și milioane de gloanțe. În plus, a anulat 90% din datoria Kabulului, în valoare totală de 10 miliarde de dolari.

Când au venit la putere în anii 1990, talibanii au sprijinit grupărilor rebele, islamiste și teroriste cecene din Asia Centrală și Rusia. Moscova decide în schimb să acorde asistență militară Frontului Islamic. Astfel, liderii mujahedini Burhanuddin Rabbani și Ahmand Shah Massoud, foști opozanți fanatici ai sovieticilor în anii 1980, erau luați acum sub aripa Moscovei.

Rusul, frate cu talibanul

Rusia nu a participat la intervenția americană din 2001, dar a făcut schimb de informații cu Statele Unite, a permis Washingtonului să folosească logistica sa din teritoriu și a devenit un furnizor major de arme pentru Kabul. Rusia a folosit alianța de facto cu SUA pentru a lovi grupările islamiste și separatiste cecene. Pe de altă parte, s-a spus că Moscova a păstrat canale secrete cu talibanii, iar negocierile de săptămâna trecută arată că informațiile erau reale. După decenii de luptă contra talibanilor, Rusia pare să fie înclinată să acorde legitimitate acestui grup, pentru a-l folosi în jocurile diplomatice. Iar analistul pakistanez Salman Rafi Sheikh, citat de Asia Times, conchide: „Rusia se va afla în fruntea tuturor desfășurărilor de evenimente care vor avea loc în Afganistan”.