O mână de adolescenţi din Bucureşti au câştigat, luna trecută, locul întâi la un concurs internaţional organizat de NASA şi National Space Society, în cadrul căruia s-au înscris nu mai puțin de 13,000 de tineri, cu peste 2,600 de proiecte. Elevi la colegiile Sfântul Sava şi Tudor Vianu, micii Einsteini au proiectat stații spațiale, capabile să susțină viața a peste 100.000 de oameni. „Datorită rezultatelor obţinute, aceşti elevi pot fi admişi, cu bursă integrală, la multe facultăţi prestigioase americane”, a declarat, pentru EVZ, profesoara de fi zică Mihaela Chiriță, coordonatoarea elevilor de la Colegiul „Sfântul Sava”. Ideile lor i-au determinat pe organizatorii concursului SpaceSettlement să îi invite, în vara anului 2019, la Washington D.C. Au astfel extraordinara șansă să-și prezinte munca și să cunoască importanți oameni de știință de la NASA. Cu toate astea, atât părinţii lor, cât şi profesorii care i-au coordonat caută singuri sponsori, pentru a le asigura drumul şi cazarea în Statele Unite ale Americii.

Coordonaţi de profesoara de fizică, Mihaela Chiriţă, liceenii Balint Ioana Roxana, Barbu Ioana Cătălina, Cozma Flaviu Alexandru, Dănescu Adela Gabriela, Negrilă Andreea şi Rădulescu Robert au format echipa câştigătoare a Colegiului „Sfântul Sava”. Colonia spațială pe care au proiectat-o nu este o bază de cercetare temporară. Serendipity este, mai degrabă, un oraș plutitor, un soi de arcă a lui Noe care, într-un scenariu apocaliptic, ne salvează specia. Spațiul cosmic, pentru acești tineri, este o provocare, o frontieră pe care au vrut să o cucerească. Acolo nu poţi să respiri, nu poți să auzi, e pur și simplu alt mediu în care lipsa gravitației este cea mai mare problemă pe care au întâmpinat-o. S-au gândit astfel la o navă care simulează gravitația de pe Terra. Au făcut-o să se rotească în spațiu așa încât să creeze o pseudogravitație. Iar pentru asta au depășit alte provocări: cum faci nava să se rotească, cum o faci să reziste rotației, de unde energia ei, cum se vor hrăni oamenii, unde va orbita? Vorbim așadar de o navă diferită de cele existente, în care astronauților nu le dispare circulația sângelui și în care nu trebuie să stea patru ore pe zi pe bandă, pentru a nu li se atrofia mușchii.

Coloniile din Univers i-au fascinat dintotdeauna

Ioana Balint a fost arhitectul proiectului: „Am detaliat despre fiecare componentă a sistemului, am scris dimensiunile şi ce se va întâmpla la fiecare etaj, căci avem diferite zone specifice unui anumit lucru. Am făcut și un test psihologic: ideea era să avem oameni care nu se panichează și care sunt cât mai responsabili”.

Robert Rădulescu s-a ocupat de protecţia, propulsia și rotaţia navei, dar și de crearea gravitației artificiale. „Principala problemă a fost faptul că există mai multe soluții pentru fiecare problemă, iar eu a trebuit să filtrez cele mai bune soluții”, ne-a spus Robert Rădulescu

Haine care măsoară activitarea cerebrală

Andreea Negrilă s-a concentrat mai mult pe economie, pe industrie, dar și pe distracția oamenilor din colonie. A vizat comerțul dinăuntrul navei, unde erau cercetători, dar și oameni simpli, angajați, de exemplu, ca ospătari. În sistemul ei economic, plățile se fac cu credite.

Ioana Barbu s-a ocupat de localizarea navei: „Am efecutat un studiu de caz, în care am analizat posibilele locații, de la toate orbitele Pământului la toate punctele Lagrange, luând în considerație radiația, rezidurile spațiale”.

Adela Dănescu a lucrat cu Ioana Balint la partea de design interior și la cea de tehnologie. „La partea de tehnologie am vorbit despre faptul că oamenii vor putea produce energie călcând. Am mai vorbit despre haine cu senzori care măsoară ritmul cardiac și activitatea creierului”, a spus Adela Dănescu.

Hamburgeri din celule Stem

Flaviu Cosma s-a ocupat de sursele vitale omului: „M-am axat pe resursele de apă, care este colectată sub formă de ghețari de pe Marte și Lună. La nivel gastronomic, m-am ocupat de celulele stem care vor fi recoltate din fibrele vacilor. Celulele vor fi multiplicate în laboratoare de aproximativ 1.000.000 de ori pentru a produce hamburgeri”.

DEIMOS, colonia de 240.000 de oameni

Întrebați cum au reușit să câștige locul întâi, membrii echipei DEIMOS, elevi de clasa a XII-a în cadrul colegiului Tudor Vianu, ne-au comunicat că rezultatul lor este o sumă a proiectelor cu care au participat la edițiile trecute. Echipa DEIMOS, formată din Matei Tănase, Lucia Costache, Nichita Alexandru, Cuziac Radu şi Victor Moanță, a fost coordonată de profesoara de fizică Ioana Stoica.

„Am pornit de la ideea de a face o colonie de 240,000 de oameni, în apropiere de Marte. Neam folosit de unul dintre sateliții acestei planete, anume Deimos. Astfel, am conceput o bază care înconjoară satelitul și care se comportă ca un mecanism autonom. De aceea, am luat în calcul toate considerentele: mâncarea, apa, oxigenul, dar și ocupațiile pe care să le atribuim coloniștilor”, ne-a declarat Matei Tănase.

„Practic scopul nostru nu a fost numai să ducem departe oamenii de pe Terra. Noi am vrut să descoperim Universul. De aceea, baza noastră e prevăzută cu o serie de laboratoare și de telescoape pe care le vom lansa, unul pentru studierea supernovelor, altul, plasat pe orbita lui Marte, va observa fenomenele de pe Pământ”, ne-a spus Lucia Costache.

Oxigenul a fost o problemă

 „Baza noastră nu doar acomodează oamenii, ci le susține în continuare viața. Eu m-am ocupat de structura navei și am făcut toate desenele într-un program 3D”, ne-a precizat Nichita Alexandru.

 Lui Cuziac Radu i-a revenit să se ocupe de hrana, apa și oxigenul oamenilor de pe navă: „Oxigenul a reprezentat o problemă din cauză că nu puteam să luăm păduri și să le mutăm pe navă. Am aflat astfel de o specie de alge care transformă dioxidul de carbon în oxigen”.

Victor Moanţă s-a ocupat de transportul oamenilor: „Dat fiind că baza noastră este circulară și înconjoară satelitul Deimos, am împărțit-o în 12 sectoare, cu o șină de tren care parcurge toată lungimea cercului, trenul fiind amplasat în exterior. Spațiul este vid, trenurile noastre nu întâmpină rezistență și de aceea se deplasează foarte rapid”.

Ce ne-a promis Ministrul Educației

La nivelul Ministerului Educației Națio nale nu există niciun program care să-i sprijine pe acești elevi. Cu toate astea, ministrul Educației Ecaterina Andronescu ne-a transmis telefonic că se va interesa personal de micii astrofizicieni.