Ministerul român al Afacerilor Externe a precizat, vineri, că scutul antirachetă al NATO reprezintă o acțiune proporțională cu amenințările actuale și respectă Tratatul INF, iar o negare a acestui fapt din partea Federației Ruse constituie „o flagrantă dezinformare”.

Precizarea MAE este transmisă în urma consultărilor avute de ministrul Teodor Meleşcanu cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu aliaţii.

„Poziţia exprimată de Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse privind încălcarea prevederilor Tratatului INF de către sistemul antirachetă NATO, ale cărui componente sunt desfăşurate şi la Deveselu, este complet irelevantă, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF”, punctează MAE.

Potrivit sursei citate, poziţia ministerului român cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat şi se regăseşte în toate declaraţiile finale ale Summiturilor Aliate din ultimii ani.

MAE mai arată că „sistemul antirachetă NATO, ale cărui elemente sunt găzduite de România, nu are nicio capabilitate ofensivă, fiind un instrument pur defensiv, esenţial pentru asigurarea securităţii spaţiului euroatlantic”.

„Reamintim că poziţia României şi a Aliaţilor săi pe tema INF este clar exprimata în Declaraţia Consiliului Nord-Atlantic din 1 februarie 2019”, concluzionează MAE.

Ministerul rus al Apărării a propus joi SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul maior Igor Konaşenkov, citat de TASS.

Luna trecută, Washingtonul, care acuza Moscova de încălcarea Tratatului INF prin dezvoltarea şi desfăşurarea noii sale rachete Novator 9M729, capabilă să transporte focoase nucleare, i-a dat un ultimatum de 60 de zile pentru a o distruge într-o manieră verificabilă, avertizând că în caz contrar la 2 februarie va declanşa procedura de retragere din acord.

Moscova a respins acuzaţiile americane şi a susţinut că racheta sa are o rază de acţiune de „480 km”, deci se încadrează în acord. De asemenea, Rusia a acuzat SUA că încalcă Tratatul INF prin componentele antirachetă desfăşurate în România şi care urmează să fie instalate şi în Polonia.

Consultările ruso-americane pe acest subiect nu au dus la niciun progres, iar secretarul de stat american Mike Pompeo a anunţat vinerea trecută că SUA se retrag din Tratatul INF, semnat în 1987, cu Rusia.

Ca reacţie, a doua zi, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că şi Rusia îşi suspendă participarea la INF şi a dat ordin miniştrilor de Externe şi Apărării să nu iniţieze negocieri cu partea americană până când aceştia "vor avea suficientă maturitate pentru un dialog de la egal la egal".

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de către fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan, interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km. Retragerea din acord a celor două părţi semnatare va intra în vigoare în mod oficial peste şase luni, informează Agerpres.