Disputele dintre președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă îi fac pe social-democrați să caute soluții pentru implementarea deciziilor luate de coaliția de guvernare.

Dacă la finalul anului se vorbea despre suspendarea președintelui, după ce a refuzat să-l numească la șefi a Armatei pe generalul Dumitru Scarlat la propunerea Guvernului, zilele trecute, în spațiul public a apărut o altă variantă, pentru o neînțelegere mai veche: președintele să fi e declarat în incapacitate temporară.

 

Premierul a anunțat, la finalul anului, că președintele i-a comunicat că nu o va numi pe Lia Olguța Vasilescu la conducerea Ministerului Dezvoltării și nici pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor. Social-democrații se gândeau să sesizeze CCR în legătură cu acest scandal, iar acum a apărut și ideea incapacității.

 

Șova și Stănescu, miniștri fără voia lor

Șeful statului i-a eliberat ieri seară din funcții pe remaniații și demisionarii Paul Stănescu și Lucian Șova. Iohannis nu a motivat încă refuzul de numire a celor doi nominalizați de premier, deși o decizie a CCR din decembrie a stabilit că există un conflict instituțional între președinte și Guvern și că Iohannis trebuie „să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru, să răspundă, de îndată, în scris și motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României”.

 

Republica Moldova, un precedent

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că Iohannis refuză să-și îndeplinească obligațiile constituționale și că poate fi declarat în incapacitate temporară de a-și exercita atribuțiile. „Pentru că supremația Constituției este fundamentul suprem pe care este construită România, există și un remediu constituțional și anume constatarea interimatului funcției de Președinte determinat de imposibilitatea temporară a exercitării funcției”, spune avocatul.

Neacșu spune că Republica Moldova este un exemplu în această privință. „Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat imposibilitatea temporară de exercitare a funcției de către președintele Republicii determinată de refuzul acestuia de a numi un ministru, un prim ministru, de a promulga o lege”, susține avocatul.

Fostul președinte al Curții Cons tituționale din România, Augustin Zegrean, a declarat, ieri, pentru Evenimentul Zilei, că șeful statului poate intra în „incapacitatea temporară” doar din motive de sănătate. Fostul președinte al CCR dă de înțeles că exemplul Republicii Moldova nu este relevant, deoarece „incapacitatea” nu apare în Constituție din acest motiv. „Acest procedeu este inventat de moldoveni. Îl suspendă pe președintele lor, Igor Dodon, când nu vrea să promulge câte o lege. Dar și acolo este greșit, deoarece au Constituția aproape identică cu a noastră și nu scrie asta în Constituție”, spune fostul judecător.

 

Președintele a deschis alt front de luptă

Președintele a decis retrimiterea către Parlament a Legii Educației Naționale, pe care o consideră prost făcută și despre care spune că va avea efecte nedotite. „Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile prin care se realizează reducerea „din pix” a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar”, a declarat, ieri, Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.