Pe site-ul ministerului Educaţiei Raluca Pantazi, specializată în domeniul educației, a lansat, joi, pe site-ul de știri pe teme de educație și cercetare EduPedu.ro un mesaj adresat ministrului Ecaterina Andronescu în care este criticată măsura luată de aceasta în legătură cu examenul de titularizare.

Redăm integral scrisoarea

“Noi trebuie să așezăm o ștachetă a exigenței mai sus la profesori, dacă vrem calitate”. Așa a explicat ministrul Educației decizia luată peste noapte de a-i opri pe cei care au ieșit din examenul de titularizare să mai poată ocupa posturi, ca suplinitori sau la plata cu ora, anul acesta. Ai arătat că subiectele ți s-au părut “cam dificile” anul ăsta și ai zis să încerci la anul. Dar asta nu înseamnă că e “cam dificil” să vii în fața elevilor? Asistăm acum la o mică revoltă a celor care au abandonat titularizarea, cu scopul de a veni la catedră pe altă cale.

Este o măsură corectă, dacă nu cumva profesori care au avut note peste 9 la titularizarile trecute și care nu s-au putut angaja atunci vor fi scoși acum de la catedră, pentru că au ieșit din examen, neștiind noua regulă și gândindu-se că nota din portofoliu e mai mare decât ar fi putut obține la subiectele de acum.

Dar este drept că orice angajator își poate pune orice criteriu de angajare vrea, când vrea, atâta vreme cât nu este discriminatoriu sau ilegal.

Cu ce nu sunt de acord: cu modul 100% lipsit de transparență în care Ecaterina Andronescu ia și aplică deciziile.

Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de titularizare era o noutate pentru ministru? Răspunsul este negativ: în mandatul său de ministru, două ordine au modificat documentul care conține toate regulile de desfășurare a examenului de titularizare:

unul în decembrie 2018 pentru a pune metodologia în concordanță cu decizia CCR potrivit căreia profesoarele pot rămâne la catedră până la 68 de ani,

al doilea în aprilie 2019 pentru a introduce o inovație juridică – “durata de viabilitate a postului” – în contractele de muncă ale profesorilor titularizați pe articol 253 declarat neconstituțional.

Ar fi putut Andronescu să anunțe chiar de atunci că are zero toleranță la acces pe căi dosite la catedră? Că nu îi va mai accepta la angajare, așa cum s-a întâmplat până acum, dacă au abandonat examenul?

Putea să-i anunțe și în aprilie, atunci când cei care au vrut să se titularizeze pe 253 au aflat chiar în prima zi de înscrieri, direct de la secretariarele inspectoratelor, că vin să își depună dosarele pe o rută care nu mai există.

Sau decizia de ultimă oră a venit ca soluție la o altă problemă decât cea de calitate: problemele financiare ale întregului Guvern? Eliminarea acestor 3.000 de posibili suplinitori înseamnă micșorarea normelor în plată, din toamnă, și majorarea plăților cu ora. Mai ieftin, în final. Acum, în învățământul primar și gimnazial sunt 154.440 de profesori, din care 56.976 în urban și 58.464 în rural, potrivit Institutului Național de Statistică.

Situația este cu atât mai amară, cu cât o aplaudăm acum pe Ecaterina Andronescu pentru un panaceu de care nu ar mai fi trebuit să fie nevoie de 8 ani. Exact atât a trecut de când un alt guvern social-democrat, condus de Victor Ponta, a scos din legea educației articolele care spuneau că angajarea profesorilor se face direct în școală. Nu prin concurs de titularizare la centru, urmat de o ședință publică în care se strigă posturile ca în urmă cu un veac. Paradoxal, tot asta ne promite și Andronescu acum, pentru propria eternă viitoare lege a educației, în cazul colegiilor centenare. A avut ocazia să își materializeze obiectivul acum 8 ani, prin simpla respectare a legii de atunci. Arhivele ne arată că obiectivul în 2012 a fost eliminarea incompatibilităților rector-parlamentar, revenirea la posibilitatea ca pensionarii să poată fi rectori și directori.

Revenind la recenta interdicție de a preda, timp de un an, anunțată peste noapte în cazul profesorilor care s-au retras din examenul de titularizare. Aproape că este oximoronică existența unei astfel de prevederi în metodologie, până acum.

Este o normalitate să fii considerat cu examenul picat, dacă l-ai abandonat. Era o anomalie posibilitatea de a reveni la catedră, nu angajat cu normă întreagă, ci suplinitor, adică la fel ca profesorii care au rămas în examen și au luat note peste 5. Orice angajator are interesul să își angajeze cea mai calificată resursă umană. Iar atunci când alegi modele pentru copii, atunci regulile trebuie să fie brici.

Atâta timp cât elevii care au dat foaia goală la Bacalaureat nu pot fi primiți la facultate, de ce profesorii care au ieșit din Titularizare fără să fi rezolvat subiectele să poată continua să predea?

Așteptăm ca regula să fie pusă în aplicare, pentru că declarații ministrul a făcut în sarabandă de când și-a preluat cel de-al patrulea mandat și până acum. Însă o privire atentă descoperă că majoritatea ideilor au fost imediat abandonate, la cel mai mic semn de disconfort din partea electoratului.

A trecut de prima remaniere, au trecut și europarlamentarele, parcă prinde curaj Andronescu să vorbească din nou și de propriul proiect de lege a educației, care în orice mandat este o piedică împotriva oricărui partid se află la guvernare. Niciun părinte nu-și dorește ca reforma să înceapă cu copilul lui, iar profesorii au prins o rezistență fantastică în fața schimbărilor. A fost calea lor de a se adapta, la adăpostul sindicatelor care au menținut constant cât mai multe neschimbate, dar și în fața atâtor miniștri, încât statistic nu ai de ce să îți faci probleme că o propunere “prea consistentă” va trăi și următorul mandat. Să vedem cât va trăi interdicția la catedră pentru profesorii care abandonează examenul”, se arată în scrisoarea publicată de Raluca Pantazi