Trotineta electrică a devenit mai mult decât un trend în orașele surpaaglomerate, în care un traseu de la serviciu până acasă reține zilnic în trafi c, ore întregi, zeci de mii de oameni. Problema este că acest tip de vehicule nu poate fi încadrat, legal, în nicio categorie, în nicio țară din lume, iar numărul accidentelor care au loc din cauza celor care le conduc a crescut simțitor. Legislația rutieră nu prevede sancțiuni pentru conducerea unui astfel de vehicul, iar, dacă cel care îl conduce pe trotuar sau pe stradă lovește un om, poate fi pedepsit ca și cum ar fi lovit victima cu un obiect, adică vătămare corporală sau, Doamne ferește, omor din culpă.

Traficul aglomerat din marile așezări urbane ale României a condus la dezvoltarea, din ce în ce mai mult, în ultimii ani, a mijloacele alternative de transport. Biciclete, trotinete, scutere și chiar servicii de car-sharing, respectiv ride-sharing sunt variantele pentru care românii optează pentru a mai scuti din nervii provocați în trafic. Trotinetele sunt, de departe, cele mai populare și, totodată, controversate mijloace de transport. Practic, orice cetățean care are instalată o aplicație pe telefon poate utiliza o trotinetă electrică, iar pentru următorii ani este estimată o creștere semnificativă a acestor tipuri de vehicule. Acest lucru va reprezenta o adevărată provocare, în absența pistelor dedicate, susțin specialiștii în legislație rutieră.

Trotinetele electrice ce pot fi închiriate sunt limitate la o viteză de 20-24 km/h, pentru a nu fi încadrate la categoria de mopede. În București, multe trotinete achiziționate din comerț pot atinge și 50 de km/h.

Ciculație fără permis și fără limită

Trotinetele electrice reprezintă un pericol atât pentru traficul de pe carosabil, cât și pentru pietoni. Astfel, în ultima perioadă, s-au înregistrat numeroase accidente în care victime au fost chiar copii, loviți pe trotuare sau pe aleile din parcuri. Numărul de accidente crește alarmant, în condițiile în care mersul pe aceste vehicule nu este reglementat de Codul Rutier, iar cei care le folosesc nu au habar, de cele mai multe ori, despre regulile de circulație. Doar în 2019, susțin oameni ai legii, în București au avut loc zeci de accidente grave în care au fost implicate trotinete electrice. Acestea nu pot fi încadrate în nicio categorie de vehicule, pentru că nu există nicio reglementare internațională în acest sens. Stabilirea modului în care pot fi încadrate și răspunderea conducătorilor trotinetelor nu poate fi luată decât după o decizie a comisiilor specializate ale ONU și ale CE, aflate în dezbatere din luna martie 2019.

Preferatele hoților

Trotinetele electrice care se pot închiria nu sunt pliabile și sunt cu 50% mai grele decât cele din comerț, totul pentru a-i ține departe pe hoți, dar în zadar. Furtul trotinetelor electrice este un alt fenomen întâlnit în Capitală. Companiile care închiriază astfel de mijloace de transport au reclamat deja zeci de furturi și distrugeri. Hoții cred că însușirea trotinetelor este „floare la ureche”, fără a ști că acestea au un sistem GPS încorporat. Astfel, printr-un sistem de securitate, sunt blocate și nu mai pot fi folosite dacă se încearcă forțarea lor.

Reglementări până la finele anului

Până la finalul anului, Codul Rutier ar putea fi schimbat, iar un proiect de lege în acest sens a fost depus în Parlament. Sorin Moldovan, deputat PNL a venit cu inițiativa, la finalul lunii iunie. Se are în vedere:

• trotinetele care pot depăși viteza de 25 de kilometri pe oră să fie încadrate la categoria mopede – prin urmare, cei care le vor conduce vor avea nevoie de permis AM;
• obligativitatea ca trotinetele care pot circula să poarte mențiunea că pot să circule doar pe carosabil;
• să fie înmatriculate.

Attila-Zoltan Cseke, deputat UDMR este un alt parlamentar care a venit cu o inițiativă în acest sens. Acesta a depus la Senat un proiect de lege care prevede ca vehiculele rutiere cu motor încorporat, care se deplasează cu maxim 25 km/h, să fie înmatriculate și înregistrate la Registrul Auto Român.

Legislația rutieră, la mâna UE

Despre situația ambiguă a trotinetelor electrice, EVZ a solicitat un punct de vedere de la Poliția Română dar și de la comisarul șef Lucian Diniță, consilier în MAI și fost șef al Direcției Rutiere. „Ca să putem lua măsuri și a stabili cadrul legal în România, trebuie să respectăm legislația europeană. Din acest motiv, atât autoritățile din țara nostră cât și din multe alte state în care a luat amploare circulația cu trotinetele electrice au solicitat, încă de anul trecut, o reglementarea legală, la nivel internațional”, a precizat Lucian Diniță. Oficialul MAI a dezvăluit că, în luna martie, la nivelul comisiilor de specialitate ale ONU și Comisiei Europene, s-a luat în dezbatere definirea vehiculului, în ce categorie poate fi încadrat, dacă e necesar permis pentru el etc. Pentru că, susține Diniță, ca să poți omologa vehiculul la RAR, de pildă, fiind cu propulsie electrică, trebuie să îl încadrezi, legal, undeva, în funcție de capacitate.

Întrebat ce se întâmplă în cazul unui accident în care este implicată o trotinetă electrică, Diniță a precizat că, la fel ca și la bicicliști, conducătorii trotinetelor electrice pot fi acuzați de vătămare corporală din culpă, sau, omor din culpă, pentru că circulă pe un drum rutier. El a adăugat că, în situația actuală, ar putea fi promovată, în cel mai bun caz, o Ordonanță de Urgență care să îi oblige pe posesorii de trotinete electrice să circule pe pistele rezervate bicicliștilor.

Franța, poziție fermă: fără trotinete pe trotuare!

În Franța, doar la Paris, se găsesc în jur de 20.000 de trotinete, iar circulația cu acestea pe trotuare a fost interzisă. Din septembrie, cei care nu se vor conforma, vor risca o amendă în valoare de 135 de euro. Potrivit noului proiect elaborat de Ministerul Transporturilor, în colaborare cu Ministerul de Interne, sunt vizate următoarele dispoziții: vehiculele care pot depăși viteza de 25 km/h nu vor avea voie să circule pe trotuar, vehiculele electrice vor fi limitate la viteza de 50 km/h; circulația trotinetelor pe șosele și pe trotuare va fi interzisă – acestea vor putea rula doar pe piste dedicate. Reglementarea legislativă cu privire la trotinete este imperativă, în condițiile în care acestea au provocat chiar și morți. Un exemplu în acest sens este cazul unui bărbat în vârstă de 25 de ani, din Paris. Accidentul s-a produs luna trecută, la ora 22:30, după ce utilizatorul trotinetei nu a acordat prioritate, într-o intersecție. Astfel, a fost lovit puternic de un camion. Tânărul s-a stins în spital, din cauza rănilor. Un alt deces provocat de folosirea necorespunzătoare a trotinetei electrice a fost înregistrat în luna aprilie, tot în Franța, însă cel care a decedat a fost un pieton.

Poliția Română: „Nu pot fi încadrate ca vehicul”

La solicitarea EVZ, Poliția Română a transmis că, în urma verificărilor efectuate, cu privire la statutul trotinetelor electrice în trafic, în prezent, cadrul legal privind circulația pe drumurile publice, nu reglementează o categorie anume de vehicul în care, potrivit caracteristicilor tehnice, să poată fi încadrate. Oficialii Direcției Rutiere precizează că, în prezent, se aplică legea în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Analizând definiția actuală a mopedului, constatăm că noile mijloace de deplasare electrice se pot circumscrie condițiilor tehnice prevăzute pentru această categorie de vehicul, însă, întrucât nu sunt prevăzute cu un loc șezând, nu pot fi supuse omologării și prin urmare, nici înregistrării ori înmatriculării anterior punerii în circulație, precizează Poliția Română. În plus, susțin oamenii legii, vehiculele de tipul trotinetele electrice, neprevăzute cu un loc șezând, nu se supun omologării și nu se va elibera niciun document pentru acest tip de vehicul „conform prevederilor art. 2 alin. (2) lit. (j) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri”. Potrivit art. 3 pct. 29 din același regulament, „loc șezând” înseamnă: (a) o șa în care stă fie conducătorul, fie un pasager, care este folosită prin încălecare; sau (b) orice scaun în care poate sta cel puțin o persoană de dimensiunile unui manechin antropomorf corespunzător unui adult de sex masculin, în cazul conducătorului.

Referitor la regulile de circulație pe care trebuie să le respecte conducătorul acestui tip de mijloc, atunci când se deplasează pe drumul public, în cazul în care mijlocul este utilizat în mod curent pentru transportul de persoane, acestuia îi sunt opozabile regulile stabilite pentru vehicule în general .„Cu toate acestea, în ceea ce privește omologarea acestei categorii de mijloc, precum și în ceea ce privește clasificarea ca mijloc ce poate fi utilizat în mod curent pentru transportul de persoane, apreciem că este relevant punctul de vedere al Ministerului Transporturilor”, a transmis Poliția Română.

Dosar penal pentru cei care provoacă accidente și fug

La solicitarea EVZ, Inspectoratul General al Poliției Române a transmis că, în anul 2018, conducătorii de trotinete electrice au fost implicați în două accidente rutiere grave și opt accidente rutiere ușoare. De asemenea, în perioada 1 ianuarie- 16 iulie 2019, conducătorii de trotinete electrice au fost implicați în două accidente rutiere grave și 18 accidente rutiere ușoare.

Din totalul celor 30 de evenimente rutiere, în 18 cazuri au fost implicate și autoturisme, fără a fi implicați pietoni. Conform prevederilor Codului penal, părăsirea locului producerii accidentului rutier este o infracțiune prevăzută și pedepsită de articolul 338, alineatul 1. Identificarea participanților la trafic care se fac vinovați de producerea accidentelor rutiere, din care au rezultat victime omenești sau vătămări corporale, și părăsesc locul producerii evenimentului rutier, fără încuviințarea organelor de poliție sau a procurorului care efectuează cercetarea la fața locului, se face prin activități și mijloace specifice desfășurate de polițiști.