Proiectul de lege care prevedea că pentru contribuţiile egale ar fi normal ca toată lumea să aibă pensii egale a primit, n-a fost băgat în seamă, miercuri, în plenul Senatului. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu era de 9.041, la fi nele lunii ianuarie 2018

Pensiile speciale, care consumă enorm din resursele bugetare, care fuseseră eliminate de Guvernul Boc în 2010, dar ulterior reintroduse de guvernele PSD, rămân așa cum sunt. Adică mari. Miercuri, senatorii aveau pe ordinea de zi a plenului Proiectul de lege „contribuţiile egale - pensii egale”, care trebuie adoptat până pe 2 aprilie. Acesta are însă rapoarte de respingere de la toate comisiile implicate și avize negative de la celelalte instituții ale statului.

Proiectul prevedea eliminarea pensiilor speciale pentru șapte categorii de angajați: parlamentarii, judecătorii Curții Constituționale, angajații Curții de Conturi, corpul diplomatic și consular, personalul aeronautic civil navigant profesionist, personalul auxiliar al instanțelor și al parchetelor, dar și cele ale funcționarilor publici parlamentari. Dacă senatorii nu-l votează până la termenul dat, el se consideră adoptat și pleacă mai departe către Camera Deputaților. E greu de crezut, însă, că proiectul va fi adoptat, dat fiind faptul că senatorii PSD și ALDE au votat, unanim, împotriva sa, la comsiile consultate.

Este a doua tentativă de a scăpa de pensiile speciale, după ce anul trecut, în decembrie, Guvernul condus de Mihai Tudose a încercat (și a eșuat) să scape de această povară bugetară.

Câți „fericiți” avem

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii ianuarie 2018, de 9.041. Dintre aceștia, cei mai mulţi, adică 3.459, sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

Pensia medie în acest caz era de 13.821 lei, din care 12.652 lei cota suportată direct din bugetul de stat, iar diferenţa provine din bugetul asigurărilor sociale de stat. Li se adaugă beneficiarii Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al Românie. 882 de persoane, mai exact, care au o pensie medie de 5.470 lei, din care 3.480 de lei sunt suportaţi direct de la bugetul de stat.

Intră și beneficiarii Legii 215/2015 privind statutul funcţionarului public parlamentar - 807 persoane -, pentru care pensia medie este de 3.710 lei (din care 2.197 lei suportaţi direct de la bugetul de stat).

Adăugăm și beneficiarii Legii 83/2015 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România de care beneficiază 1.474 de pensionari. Ei au, în medie, o pensie de 10.786 lei, din care 7.847 lei suportaţi de la bugetul de stat.

De asemenea, sunt incluși și beneficiarii pensiilor de serviciu de la Curtea de Conturi - 608 persoane (cu o pensie medie de 7.604 lei, din care 4.499 lei din bugetul de stat) și cei ai Legii 130/2015 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor beneficiau - 1.811 pensionari ( cu o pensie medie de 3.803 lei, din care 2.265 lei de la bugetul de stat).

Pensia „specială” se cumulează cu cea de stat

Pentru aceste categorii de „speciali” pensia reală este, însă, mult mai mare, pentru că la pensia specială se adaugă cea normală, de la stat. Asta pentru că nici încercarea firavă a Guvernului Tudose, de anul trecut, de a elimina cumulul de pensii nu a reușit. Pe 20 decembrie, în Monitorul Oficial era publicată Ordonanța nr. 103 din 2017. Aceasta interzicea tuturor pensionarilor (adică inclusiv „specialilor”) să aibă cumul între o pensie achitată din bugetul asigurărilor sociale și una dată prin legile speciale. Măsura urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Dar, surpriză! Pe 29 decembrie, însă, în ultima zi lucrătoare a anului trecut, Guvernul publică în Monitorul Oficial Ordonanța 116/2017, care abrogă două alineate ale primei ordonanțe, exact cele care le interzicea și „specialilor” să aibă cumul.

​„Au reparat o greșeală, pentru că măsura nu putea fi aplicată din cauza legilor speciale în vigoare. (...) Oricum, ordonanța inițială pica la Curtea Constituțională”, explica, la momentul respectiv, un avocat consultat de EVZ. Pensionarii de rând, însă, nu mai au voie să primească și pensie de la stat și alte indemnizații din același buget al asigurărilor sociale.