Astfel, în fiecare an, în ziua de 6 iulie, în toate localitățile republicii vor fi coborâte în bernă drapelele de stat. De asemenea, la ora 10.00, va fi cinstită memoria celor care au trecut prin calvarul deportărilor prin păstrarea unui moment de reculegere și se vor organiza depuneri de flori la monumentele ridicate în memoria victimelor stalinismului.

Decretul a fost emis întru păstrarea în conștiința publică a paginilor tragice din istoria Republicii Moldova, ce țin de represiunile și exterminările în masă ale oamenilor în perioada deportărilor, precum și în scopul educării tinerei generații în spiritul libertății, democrației și al respectului pentru personalitatea umană. Ziua victimelor stalinismului (6 iulie) a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.116-XVI din 22 mai 2008.

În acest sens, decretul recomandă autorităților publice, întreprinderilor şi organizațiilor să renunțe, în Ziua comemorării victimelor stalinismului, la desfășurarea acțiunilor cu caracter de spectacol sau distracţie de masă. Redacțiile ziarelor, posturile de radio şi de televiziune sunt îndemnate să țină cont de specificul zilei de 6 iulie, la editarea publicațiilor şi la formarea programelor din această zi.

Deportările au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953. Impactul cel mai important l-au avut deportările din prima ocupaţie, după Pactul Ribentrop Molotov şi ocuparea Basarabiei, a Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa. La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților. Listele cu deportați au fost făcute de NKVD pe bază de delațiuni, ținându-se cont de pregătirea și activitatea capului familiei, de averea sa și de faptul că a colaborat cu administrația românească. Operațiunea de deportare a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Motivaţia iniţială a fost faptul că, după ocuparea Basarabiei al URSS, conducerea formațiunilor politice s-a refugiat în România, însă rămășițele acestor partide și organizații, „fiind susținute activ de serviciile românești de spionaj, și-au intensificat activitatea antisovietică”. Dar deportările nu vizau numai componenta politică, ci în categoria elementelor antisovietice intrau și moșierii, comercianții, polițiștii și mai ales celebrii jandarmi români despre care istoriografia sovietică a făcut un adevărat mit despre cum îi băteau de țăranii basarabeni, mitul fiind prezent în toate istoriile de sorginte sovietică, ce preamăreau „eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de sub jugul româno- fascist”.

Acţiunea lansată de către Preşedintele Nicolae Timofti se înscrie în seria de decrete şi măsuri luate de către actualul Preşedinte al Republicii Moldova în sensul restabilirii adevărului istoric. De asemenea, Preşedintele Republicii Moldova este cunoscut pentru curajul avut direct cu Vladimir Putin în momentul în care, la un summit CSI desfăşurat la Minsk, i-a cerut, într-o întrevedere tete a tete să retragă trupele ruse din regiunea separatist nistreană.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor