Avem câteva noutăți legate de implementarea 5G în România. Noul proiect face referire la adoptarea unor măsuri necesare pentru dezvoltarea infrastructurii informatice și de comunicații inclusiv condițiile implementării rețelelor 5G.

Rețele 5G se bazează pe echipamente și software din tehnologii de comunicaţii mobile din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G. Toți operatorii telecom din România folosesc acum în rețele echipamentele chinezilor de la Huawei, iar dacă acest producător nu va obține avizul CSAT, care să ateste că nu este o amenințare la adresa securității naționale, atunci operatorii trebuie să înlocuiasca aceste echipamente, nu doar 5G, din propriile rețele în termen de 5 ani.

Proiectul anterior a fost supus dezbaterii publice pentru perioada 4-17 august, iar în data de 24 august s-a organizat și o dezbatere publică în sistem videoconferință.

Miza acestei legislații o constituie deblocarea licitației pentru frecvențele 5G, în urma căreia, potrivit estimărilor șefului ANCOM, Sorin Grindeanu, statul va încasa în jur de 2 miliarde de lei. Licitația fusese inițial planificată pentru 2019, dar a fost amânată de ANCOM din cauză că Guvernul Dăncilă nu a promovat această legislație.

Reacţia ambasadorului SUA la Bucureşti pe această temă o puteţi citi aici. Reacţia fulminantă a Ambasadorului SUA în România, Adrian Zuckerman la adresa „Huawei și stăpânii ei comuniști”

Proiectul mai prevede: În cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, există riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.

Proiectul stabilește: Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani.

Șanse minime ca proiectul să fie modificat în Parlament

Sunt șanse semnificative ca proiectul să nu sufere modificări care să faciliteze accesul în piața românească a companiilor suspectate că pun la dispoziția guvernelor străine datele la care pot avea acces pentru că acest proiect este avizat de șefii SRI, SIE și STS.

Dacă proiectul este adoptat de Parlament și promulgat de președinte până în toamnă, sunt șanse mari ca ANCOM să organizeze licitația pentru frecvențele 5G în 2020. Sorin Grindeanu spunea că instituția pe care o conduce a finalizat încă din 2019 detaliile licitației și consultarea cu companiile, însă aceasta nu se poate organiza până ce autoritățile române nu transpun memorandumul cu SUA.

Guvernele SUA și României, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat la data de 20 august 2019, la Washington, după întâlnirea dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G.

Memorandumuri similare cu Statele Unite au mai semnat Polonia și Estonia, iar alte state europene au promovat legislație similară din proprie inițiativă, cu prevederi chiar mai dure decât cele propuse pentru legislația română.

Statele Unite au făcut presiuni asupra aliaților să blocheze accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G din Europa, promițând chiar sprijin rivalilor europeni ai companiei chineze. UE nu a avut o poziție la fel de fermă în ceea ce privește Huawei, dar a cerut statelor membre ”să monitorizeze” riscurile de securitate pe care le ridică dezvoltarea acestor rețele, notează cursdeguvernare.