Initiativa, formulata de cele trei partide din coalitia aflata la putere, crestin-democratii (CDA), membrii Partidului Laburist (PVDA) si o mica formatiune crestina, a fost sustinuta si de cel mai mare partid din opozitie, SP, partid de extrema-stanga si de ecologisti.

Numai formatiunea liberala (VVD), din care face parte fostul ministru al imigratiei, Rita Verdonk, supranumita „Rita de fier”, din cauza abordarii extrem de restrictive a acestei probleme, si formatiunea de extrema-dreapta, PVV, au votat impotriva amnistiei. Cele doua partide nu dispun insa decat de 31 de mandate dintre cele 150 ale parlamentului.

Amnistia prevede ca orice solicitant de azil a carui cerere a fost respinsa, care a sosit in Olanda inainte de 2001 si nu a fost expulzat, sa obtina drept de sedere. Dreptul de rezidenta este in general primul pas in lungul proces de obtinere a cetateniei. In cazul in care familia s-a alaturat imigrantului inainte de 13 decembrie 2006, si membrii acesteia primesc permisul de rezidenta.

Legea ii exclude pe criminalii de razboi si persoanele condamnate la cel mult o luna de inchisoare. Comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, a declarat joi, cu ocazia unei vizite la Haga, ca nu poate fi vorba de o „regularizare masiva”.

„Este vorba de o regularizare restransa, a circa 30.000 de persoane. Acest lucru nu are nimic de-a face cu regularizarile recente a sute de mii de persoane din Spania si Italia”, a adaugat el. Decizia autoritatilor de la Madrid si Roma a fost criticata de alte capitale europene precum Parisul unde imigratia tinde sa fie tot mai restrictionata.